1. 66% anul trecut, aproape 90% acum: riscul climatic, greu de evaluat

Finance · Corporate Affairs · Sustainability

Morgan Stanley i-a întrebat pe 900 de investitori instituționali, între altele, cât de greu le este să estimeze cum le afectează investițiile canicula, seceta sau inundațiile. Investitorii instituționali administrează bani mulți în numele altora, cum fac fondurile de pensii. Sondajul, realizat între august și octombrie 2026, a inclus doar investitori care fac sau plănuiesc investiții sustenabile: urmăresc să câștige bani, dar țin cont și de efectele investițiilor asupra mediului și oamenilor.

Problema e la date: 64% spun că lipsa datelor și diferențele dintre ele sunt o problemă foarte importantă, față de 47% anul trecut. Când investitorii nu au date suficient de bune, pot cere explicații companiilor în care investesc. Iar evaluarea riscurilor la furnizori rămâne o problemă: joi scriam că doar 23% dintre companiile chestionate de WWF au verificat și riscurile legate de apă la furnizori.

Adaptarea la schimbările climatice, de exemplu protejarea clădirilor de inundații, este tema menționată cel mai des (59%), înaintea reducerii emisiilor (52%). În Europa, 93% dintre respondenți se așteaptă să aloce mai mulți bani investițiilor sustenabile în următorii doi ani. Sondajul măsoară însă intenții, nu bani deja investiți, iar Morgan Stanley vinde și ea astfel de produse.

Subscribe now

Întrebarea de dus în ședință: dacă o bancă ne întreabă mâine cât de expuse sunt la caniculă, secetă sau inundații fabricile, depozitele și furnizorii noștri, avem un răspuns cu cifre?

Ce poți face: fă lista clădirilor firmei și a furnizorilor importanți și notează ce opriri, pagube sau costuri au produs căldura, seceta sau inundațiile în ultimii cinci ani.

Lucrezi în finanțe?

Vezi ce se schimbă pentru rolul tău

Ce urmărim: dacă băncile și investitorii încep să ceară firmelor din România evaluări ale acestor riscuri, de exemplu la acordarea creditelor.

2. Crilelmar investește 15,5 milioane de euro în Gorj și anunță 71 de locuri de muncă

Finance · Corporate Affairs · Sustainability

Crilelmar, o firmă din Târgu Jiu care face lighene, găleți, ghivece și mobilier de grădină din plastic reciclat, este aproape de finalizarea unei investiții de 15,5 milioane de euro, care prevede și 71 de locuri de muncă noi, potrivit Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia. Opt milioane de euro vin prin Programul Dezvoltare Durabilă și Tranziție Justă, destinat inclusiv regiunilor afectate de închiderea minelor și de schimbările din industriile cu emisii mari.

Subscribe now

Firma construiește o hală de peste 7.200 de metri pătrați, cumpără utilaje și montează panouri solare. Potrivit agenției, producția se dublează, iar capacitatea de reciclare crește de peste patru ori. Crilelmar exportă în 14 țări și își face singură materia primă din plastic folosit. Comunicatul nu precizează capacitatea de reciclare în tone și nici data la care extinderea va deveni operațională.

Pentru Gorj, investiția arată cum pot fi folosiți banii europeni ca să crească producția și să apară locuri de muncă în alte industrii decât cele legate de cărbune.

Lucrezi în achiziții?

Vezi ce se schimbă pentru rolul tău

Ce urmărim: câte tone de plastic reciclează fabrica în primul an întreg.

3. Florida dă în judecată firma care pune note de risc climatic caselor

Finance · Corporate Affairs

Pe site-urile imobiliare americane, lângă prețul unei case pot apărea, de câțiva ani, note de la 1 la 10 pentru riscul de inundații, incendii, căldură extremă și vânt. Firma care le calculează, First Street, a fost dată în judecată pe 23 octombrie de statul Florida, relatează Bloomberg, preluat de Insurance Journal. First Street e deținută acum de MSCI, companie care calculează indici bursieri și evaluează riscuri pentru investitori. Și asigurătorii îi folosesc datele.

Procurorul general al Floridei, James Uthmeier, susține că notele sunt „alarmiste”, că datele din spatele lor sunt greșite și că scad valoarea caselor. MSCI nu a răspuns solicitării de comentarii adresate de Bloomberg. Procesul abia a început: nicio instanță nu a stabilit că evaluările sunt greșite. Nebraska a deschis un proces asemănător în august. În 2025, Zillow, unul dintre cele mai mari site-uri imobiliare din Statele Unite, a scos notele din anunțuri, după obiecțiile serviciului regional de anunțuri imobiliare din California. Cumpărătorii le pot vedea în continuare pe site-ul First Street.

Subscribe now

Disputa are și o parte tehnică. Într-o comparație făcută de Bloomberg în 2024, rezultatele First Street pentru inundațiile din Los Angeles s-au suprapus cu cele ale unui model făcut de cercetători doar în aproximativ un sfert dintre evaluări. Diferența arată cât de mult pot varia estimările, fără să demonstreze singură că unul dintre modele e greșit.

Aici se leagă cele două știri: investitorii au nevoie de evaluări mai bune ale riscurilor climatice, dar când acestea pot influența valoarea unei locuințe, apare și întrebarea cât sunt de credibile. Dacă firma ta folosește note de risc climatic cumpărate de la o bancă, un asigurător sau un consultant, întreabă ce date și ce model stau în spatele lor.

Lucrezi în juridic?

Vezi ce se schimbă pentru rolul tău

Ce urmărim: primele decizii ale instanțelor din Florida și Nebraska.

Ce înseamnă toate acestea pentru rolul tău? Am adunat pe site, rol cu rol, ce se schimbă pentru conducere, finanțe, achiziții, operațiuni, resurse umane, juridic, comunicare și sustenabilitate.

Alege-ți rolul

Ambasada Sustenabilității

1. Doar 23% dintre firme verifică riscul de apă la furnizori

Finance · Corporate Affairs · Sustainability

WWF România a prezentat ieri rezultatele unui raport realizat împreună cu firma de consultanță EY denkstatt Austria, pe baza răspunsurilor a 115 companii din România, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Slovacia și Ucraina. Firmele din România au fost cel mai mare grup de respondenți (28,7%). Jumătate dintre companii (52%) au avut, în ultimii cinci ani, cel puțin o problemă serioasă legată de apă, de la întreruperi ale activității la costuri mai mari.

Firmele verifică mult mai rar ce se întâmplă la furnizori. 46% dintre companii au verificat riscurile legate de apă în propria activitate, dar doar 23% au făcut-o și pentru furnizori. Doar 7% se consideră foarte bine pregătite. Sondajul s-a făcut în aprilie–iunie, înainte de seceta din vară, iar WWF precizează că rezultatele sunt orientative, nu reprezentative pentru toate firmele din regiune.

De ce contează furnizorii? O firmă poate avea suficientă apă, dar producția ei poate fi afectată dacă un furnizor rămâne fără apă sau dacă transportul mărfii, de exemplu pe Dunăre, se blochează. WWF dă chiar acest exemplu.

Cernavodă arată cum lipsa apei poate afecta și companii care nu au ele însele probleme cu apa. Cele două reactoare sunt oprite din cauza nivelului Dunării, iar energia pe care nu o mai produc trebuie înlocuită din alte surse sau din importuri. Asta poate însemna costuri mai mari pentru firme. Aseară, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a prelungit cu 30 de zile starea de alertă de la centrală, potrivit Ministerului Energiei: cele două reactoare nu pot fi repornite în noiembrie. Marți, ministrul Energiei vorbea despre o repornire „în jurul datei de 15 noiembrie”. Ieri scriam că oprirea centralei e unul dintre motivele pentru care România a avut cel mai scump curent din Europa pe bursă.

Întrebarea de dus în ședință: am verificat riscurile legate de apă în propria firmă. Dar la furnizorii de care depindem?

Ce poți face: fă lista furnizorilor de care depinde cel mai mult activitatea firmei, inclusiv furnizorul de energie, și întreabă-i două lucruri: cât de mult depind de apă și ce fac dacă apa lipsește o lună.

Lucrezi în achiziții?

Vezi ce se schimbă pentru rolul tău

Ce urmărim: dacă nivelul Dunării permite repornirea reactoarelor după noiembrie și cum avansează măsurile europene de reducere a consumului de apă.

2. Se construiesc autostrăzi, dar fabricile de ciment produc mai puțin

Finance · Corporate Affairs

Șantierele de autostrăzi merg înainte, dar producția locală de ciment scade, spune Marinela Drăcea, președinta patronatului din industria cimentului (CIROM). Explicația ei: cererea e acoperită de importuri din afara Uniunii Europene, unde producătorii nu au aceleași costuri pentru emisiile de dioxid de carbon ca fabricile europene.

Potrivit datelor prezentate de CIROM în iulie, importurile din Ucraina au crescut de la circa 42.000 de tone în 2015 la circa 740.000 de tone în 2025, iar cele din Turcia, de la circa 106.000 la 300.000 de tone. Potrivit aceleiași surse, industria are circa 3.700 de angajați direcți.

Tocmai acest avantaj de cost încearcă să-l reducă taxa europeană pe carbon la graniță. Scopul ei este ca produsele importate să suporte costuri pentru emisiile de dioxid de carbon comparabile cu cele ale produselor fabricate în Uniunea Europeană. Taxa se aplică din 2026 doar unor categorii de produse: ciment, fier și oțel, aluminiu, îngrășăminte, electricitate și hidrogen. Importatorii vor cumpăra în 2027 certificatele pentru emisiile din 2026, iar termenul de predare este 30 septembrie 2027. Am scris în septembrie că lista produselor taxate ar urma să crească.

Și fabricile din țară au de făcut investiții mari. Industria estimează că o singură fabrică de ciment ar avea nevoie de 300–500 de milioane de euro pentru tehnologii care captează dioxidul de carbon înainte să ajungă în atmosferă, cu proiecte care durează cinci–șapte ani. Energia înseamnă circa 40% din costul de funcționare, iar unele fabrici își produc deja o parte din curent din căldura gazelor evacuate.

Ce poți face: dacă firma ta importă ciment din afara Uniunii Europene, verifică dacă depășește pragul anual de 50 de tone pentru produsele vizate de taxă (sub acest prag, importatorul e scutit) și cum va influența taxa prețul. Dacă cumperi beton produs în România, întreabă furnizorul dacă folosește ciment din import și cum se vede asta în preț.

Lucrezi în finanțe?

Vezi ce se schimbă pentru rolul tău

Ce urmărim: cât din diferența de preț dintre cimentul local și cel importat rămâne după ce importatorii încep să plătească taxa.

3. Proprietarul Mega Mall vrea să-și producă singur aproape o treime din curent

Finance · Sustainability

NEPI Rockcastle, compania care deține centre comerciale precum Mega Mall și Promenada, a inaugurat un parc fotovoltaic de 56,2 megawați la Ariceștii Rahtivani, în Prahova. E al doilea parc mare al grupului în România, după cel de 54 de megawați de la Chișineu-Criș, deschis acum un an. Compania estimează că noul parc va produce anual cât consumă peste 40.000 de gospodării. A fost proiectat astfel încât să poată primi ulterior și baterii pentru stocarea energiei.

Cifra care contează: cu parcurile solare și cu panourile de pe acoperișurile centrelor comerciale, grupul vrea ca 31% din tot curentul pe care îl consumă să vină din surse proprii până la finalul lui 2026. Acum doi ani era circa 6%. Un proprietar de mall-uri nu mai cumpără doar curent, ci îl și produce. Am văzut aceeași idee, la scară mică, la Caroli, cu parcul solar de lângă fabrica din Pitești.

Ce poți face: dacă firma ta deține sau închiriază clădiri mari (depozite, magazine, hale), întreabă cât din consum ar putea veni din panouri proprii sau din cele ale proprietarului.

Lucrezi în operațiuni?

Vezi ce se schimbă pentru rolul tău

Ce urmărim: cât din consumul grupului acoperă parcurile după primul an întreg și dacă adaugă baterii.

Ce înseamnă toate acestea pentru rolul tău? Am adunat pe site, rol cu rol, ce se schimbă pentru conducere, finanțe, achiziții, operațiuni, resurse umane, juridic, comunicare și sustenabilitate.

Alega-ți rolul

Ambasada Sustenabilității

1. România are azi cel mai scump curent din Europa

Finance · Corporate Affairs

Energia electrică livrată astăzi, 28 octombrie, s-a vândut pe piața pentru ziua următoare, administrată de Opcom, la un preț mediu de 1.664 de lei pe megawatt-oră, unitatea în care se tranzacționează curentul. Adică aproximativ 311 euro, cel mai mare preț din Europa, potrivit Economica.net. În Bulgaria și Ungaria, vecinii cu care piața noastră e legată direct, prețul a trecut și el de 300 de euro.

Prețul are mai multe cauze: gazul scump, consumul în creștere, avaria de la Turceni și producția redusă de energie. La Cernavodă, cele două reactoare, oprite din vară, rămân așa până când nivelul Dunării va permite repornirea în siguranță, potrivit Nuclearelectrica, iar hidrocentralele mari de pe Dunăre produc și ele mai puțin. Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a spus marți că un reactor ar putea reporni „undeva în jurul datei de 15 noiembrie”, dacă nivelul Dunării evoluează conform prognozelor. Scriam încă din septembrie că Dunărea poate ține centrala oprită.

Subscribe now

Debitul scăzut al Dunării se numără și printre motivele invocate de Guvern când, pe 1 octombrie, a prelungit starea de alertă din sectorul energetic până la 31 octombrie. Principala vulnerabilitate, potrivit Guvernului, este lipsa unor capacități suficiente de producție care să poată acoperi consumul de seară, între orele 18:00 și 22:00.

Prețul de pe bursă nu este factura fiecărei firme. Creșterea îi afectează direct pe cei care cumpără energie pe termen scurt sau la preț variabil, dar contează și pentru companiile care își negociază acum contractele pentru iarnă.

Ce poți face: trei întrebări pentru cine se ocupă de energie în firmă. Ce parte din consum e la preț fix? Când expiră contractul? Prețul e legat de bursă?

Lucrezi în achiziții?

Vezi ce se schimbă pentru rolul tău

Ce urmărim: dacă Guvernul prelungește starea de alertă și pentru noiembrie, dacă primul reactor de la Cernavodă repornește și cum evoluează prețurile oferite companiilor pentru iarnă.

2. Comisia Europeană propune planificarea riscurilor pentru o încălzire de 3°C

Finance · Corporate Affairs · Sustainability

Comisia Europeană a propus marți un regulament prin care toate statele Uniunii își evaluează riscurile climatice și își pregătesc planurile folosind aceleași scenarii de încălzire globală: 1,5°C până în 2030, 2°C până în 2050 și 3°C până în 2100, față de perioada dinaintea industrializării. Nu este o prognoză și nici o țintă, ci un reper comun. Pentru autorități, asta înseamnă, de exemplu, să verifice dacă drumurile, rețelele electrice sau clădirile pot rezista unor perioade mai lungi de caniculă, secetă sau ploi extreme. Propunerea trebuie aprobată de Parlamentul European și de guvernele statelor membre.

În România, pregătirea merge încet. O investigație Context.ro a identificat doar cinci proiecte de adaptare aflate în derulare prin Programul Dezvoltare Durabilă, cu o valoare de aproximativ 4,8% din cele 9,2 miliarde de euro disponibile pentru adaptare și gestionarea riscurilor până în 2027. Cifra a fost preluată și în raportul Starea Climei 2026, publicat în octombrie.

Comisia estimează că vremea extremă a produs în Europa pagube de aproximativ 200 de miliarde de euro între 2022 și 2025, adică circa 50 de miliarde pe an. Pentru a proteja infrastructura și economia, ar fi nevoie de investiții de circa 70 de miliarde de euro pe an. Separat, Comisia pregătește un plan european pentru valurile de căldură și o alianță cu asigurătorii, pentru ca o parte mai mare din pagube să fie acoperită de asigurări.

Subscribe now

Propunerea se adresează statelor, nu companiilor. Dacă va fi adoptată, autoritățile vor avea un reper comun pentru evaluarea riscurilor climatice, care în timp poate influența și deciziile privind infrastructura, investițiile și asigurările.

Ce poți face: dacă firma ta își evaluează riscurile climatice, de exemplu pentru raportul de sustenabilitate, merită verificat dacă analizează și ce s-ar întâmpla într-o lume cu o încălzire de 3°C până în 2100. Este scenariul pe care Comisia propune să-l folosească statele ca reper comun. Deocamdată, propunerea nu introduce o obligație nouă pentru companii.

Lucrezi în sustenabilitate?

Vezi ce se schimbă pentru rolul tău

Ce urmărim: poziția României în negocieri și planul european pentru valurile de căldură.

3. Căldura a redus veniturile potențiale din muncă cu peste 1.000 de miliarde de dolari

Corporate Affairs · Sustainability

Valurile de căldură din vara aceasta ar putea costa economiile a 30 de țări europene aproximativ 113 miliarde de euro în producție pierdută, aproape 0,5% din economia lor, estimau în septembrie economiștii Allianz. Iar la nivel mondial, lucrătorii ar fi putut câștiga în 2025 cu aproximativ 1.070 de miliarde de dolari mai mult dacă nu ar fi pierdut ore de muncă din cauza căldurii, estimează raportul anual Lancet Countdown, publicat marți în revista medicală The Lancet. Cele două estimări măsoară pierderi diferite și nu trebuie adunate.

Cel mai mult pierd agricultura și construcțiile, unde se muncește afară. Raportul Lancet este făcut de 146 de cercetători, sub coordonarea University College London și în colaborare cu Organizația Mondială a Sănătății. Am scris în septembrie că munca pierdută la căldură ajunge să cântărească mai mult decât agricultura în pagubele produse de climă.

Cifrele despre caniculă apar la sfârșit de octombrie, când multe companii își pregătesc bugetele pentru 2027. Pentru o firmă, căldura poate însemna mai puține ore productive, întârzieri și costuri suplimentare. Dacă sunt necesare umbrare, sisteme de răcire sau modificarea programului de lucru, costurile trebuie estimate acum, nu când începe următorul val de căldură.

Ce poți face: verifică dacă firma are un plan pentru zilele de caniculă: ore de lucru mutate dimineața, pauze, apă, locuri la umbră, reguli pentru cei care lucrează afară. Și dacă măsurile necesare sunt incluse în bugetul pentru 2027.

Lucrezi în resurse umane?

Vezi ce se schimbă pentru rolul tău

Ce urmărim: planul european pentru valurile de căldură, anunțat de Comisie.

Ce înseamnă toate acestea pentru rolul tău? Am adunat pe site, rol cu rol, ce se schimbă pentru conducere, finanțe, achiziții, operațiuni, resurse umane, juridic, comunicare și sustenabilitate.

Alega-ți rolul

Ambasada Sustenabilității

Diferența arată cât de diferit pot vedea angajații aceeași companie. Tocmai de aceea, un singur răspuns nu ajunge ca să înțelegi cum funcționează o organizație.

Notele vin din testul pe care Ambasada Sustenabilității, organizația care publică Daily Briefing, l-a propus companiilor pentru azi, 27 octombrie, Ziua Sustenabilității în România. În 3 minute, fiecare angajat identifică ce o împiedică pe firma lui să se pregătească pentru economia transformată de criza climatică.

Ce arată primele răspunsuri

Testul de maturitate în sustenabilitate al companiei are 12 întrebări, grupate în șase zone: decizii, date, costuri și riscuri, oameni, furnizori și comunicare. Fiecare zonă primește o notă de la 0 la 6. Cele mai bune rezultate au fost la decizii (4 din 6) și la comunicare (3,9). Cele mai mici note le-a primit zona „oameni” (2,7): dacă angajații înțeleg ce înseamnă sustenabilitatea pentru munca lor și dacă primesc explicații, exemple sau instruire.

Notele mici sugerează că, în unele dintre companiile participante, angajații nu primesc suficiente explicații sau nu înțeleg la fel ce înseamnă sustenabilitatea pentru munca lor. Nu știm încă dacă problema ține de lipsa informațiilor, de felul în care sunt explicate sau de diferențele dintre departamente. Merită urmărită și distanța față de comunicare: ce spune o firmă în public trebuie să poată fi verificat în interiorul ei.

Studiul este în derulare, iar acestea sunt primele rezultate. Ele nu descriu încă toate companiile din România: răspunsurile de până acum vin de la persoane cu roluri diferite, uneori din aceeași companie, iar multe lucrează în sustenabilitate. La sfârșitul anului publicăm rezultatele complete, fără date care să identifice participanții.

De ce contează acum

76% dintre firmele din România spun că sunt expuse riscurilor provocate de schimbările climatice, precum fenomenele meteo extreme, față de 68% în Uniunea Europeană, arată ancheta anuală a Băncii Europene de Investiții, făcută în 2025 pe 482 de firme din România. 65% au luat deja măsuri împotriva acestor riscuri, față de 53% în Uniunea Europeană. 17% consideră că înăsprirea regulilor climatice în următorii cinci ani le poate aduce oportunități, față de 27% în Uniunea Europeană.

Așadar, mai multe firme iau măsuri împotriva riscurilor climatice decât văd oportunități în regulile noi. Ca să găsească și oportunitățile, firmele au nevoie să implice mai multe departamente. Colegii din financiar pot evalua costurile și investițiile, cei din achiziții pot analiza furnizorii, iar cei din resurse umane pot vedea de ce pregătire au nevoie angajații. Testul nu măsoară direct capacitatea firmelor de a găsi oportunități, dar arată cât de bine înțeleg angajații aceste probleme.

Ce poți face azi, în 30 de minute

Trimite testul colegilor din cât mai multe departamente. Fiecare răspunde singur, din perspectiva rolului său, și își vede imediat rezultatul. Apoi luați-vă 30 de minute și comparați răspunsurile: la ce zonă v-au ieșit note diferite? Unde vedeți firma la fel? Ce puteți schimba de mâine, fără buget?

Vezi kitul gratuit, cu mesajul gata scris pentru colegi →

Ambasada Sustenabilității

1. Plasticul nereciclat a costat România peste 5 miliarde de lei

Finance · Corporate Affairs · Sustainability

Din 2021, fiecare stat al Uniunii Europene contribuie la bugetul comun cu 0,80 euro pentru fiecare kilogram de ambalaje din plastic pe care nu îl reciclează. Nu e o amendă, ci o contribuție calculată după cât plastic rămâne nereciclat. România a plătit astfel 5,06 miliarde de lei, aproape un miliard de euro, între 1 ianuarie 2021 și 1 octombrie 2025, arată o analiză Deloitte România făcută pe datele Ministerului Finanțelor. Suma a crescut în fiecare an: de la 568 de milioane de lei în 2021 la 1,32 miliarde de lei în 2024. Banii ies din bugetul statului, nu direct din conturile firmelor, iar plata, spun autorii, „nu construiește automat infrastructură locală” pentru colectare și reciclare.

Sistemul de garanție-returnare, cel cu 50 de bani pe ambalaj, arată că se poate colecta mai mult. În primele nouă luni din 2026, românii au returnat peste 4,1 miliarde de sticle și doze, iar rata de colectare a ajuns la 85%, față de 82% în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit rezultatelor publicate azi de RetuRO, compania care administrează sistemul. În septembrie, rata a fost de 97%. Sistemul acoperă însă doar ambalajele de băuturi, din plastic, metal și sticlă.

Deloitte le recomandă firmelor ambalaje mai ușoare, fără componente greu de separat și cu mai mult material reciclat, plus date exacte despre materialul și greutatea fiecărui tip de ambalaj. Autorii avertizează că plasticul din ambalajele vândute, cel colectat și cel reciclat efectiv sunt trei cifre diferite. Pentru factura plătită de România la Uniunea Europeană, nu contează doar cât plastic strângem, ci cât reușim să reciclăm efectiv.

Ce poți face: verifică dacă firma ta știe, pentru fiecare tip de ambalaj pe care îl vinde, din ce material e și cât cântărește, și ce date primește de la organizația care se ocupă în numele ei de colectare și reciclare. Datele declarate pentru obligațiile privind ambalajele trebuie să poată fi verificate în documentele firmei.

Lucrezi în operațiuni? Vezi ce se schimbă pentru rolul tău.

Ce urmărim: cât a plătit România pentru tot anul 2025 și dacă va atinge ținta europeană de colectare a 90% din sticlele de plastic și dozele metalice până la 1 ianuarie 2029. Rata generală a sistemului, de 85%, nu arată singură cât mai avem până la această țintă.

2. Banca Centrală Europeană avertizează băncile asupra riscurilor legate de apă

Finance · Corporate Affairs

Peste 90% dintre băncile supravegheate de Banca Centrală Europeană (BCE) consideră că sunt expuse unor riscuri importante legate de climă și de natură, a spus luni Frank Elderson, din conducerea BCE, la conferința ONU pentru biodiversitate de la Erevan. Două treimi dintre bănci nu leagă însă, în mod sistematic, evaluarea riscurilor legate de natură de măsuri concrete pentru gestionarea lor.

Elderson a dat exemplul apei. Vara aceasta, Rinul, Loara, Po și Dunărea au coborât la niveluri excepțional de scăzute: au fost oprite centrale nucleare importante, hidrocentralele au produs mai puțin, iar aprovizionarea a fost perturbată. Potrivit analizei BCE, trei sferturi din creditele acordate companiilor din zona euro merg la firme care depind mult de natură, de exemplu de apă sau de sol. BCE se așteaptă ca băncile să gestioneze și aceste riscuri, nu doar pe cele climatice.

În România, ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite din cauza nivelului scăzut al Dunării: primul din iulie, al doilea din august. Nu s-a anunțat încă o dată pentru repornire, iar prognoza de debit nu dă siguranța că vor porni în noiembrie, relatează Profit.ro. România nu e în zona euro, dar mai multe bănci mari de aici fac parte din grupuri supravegheate de BCE. Am scris săptămâna trecută că băncile din zona euro dau deja credit mai ușor firmelor care își reduc emisiile.

Ce poți face: fă o listă cu tot ce depinde de apă în firma ta, de la răcire și transport pe râu până la irigații și furnizori, și stabilește ce faci dacă alimentarea cu apă e restricționată timp de o lună. E o întrebare pe care o poate pune o bancă atentă la aceste riscuri.

Lucrezi în finanțe? Vezi ce se schimbă pentru rolul tău.

Ce urmărim: cadrul european pentru reziliența la schimbările climatice, pe care Comisia Europeană îl pregătește pentru miercuri.

3. Coca-Cola, Nestlé și Danone clarifică ce scriu pe sticle despre reciclare

Corporate Affairs · Sustainability

Coca-Cola, Nestlé și Danone au încheiat discuțiile cu autoritățile europene pentru protecția consumatorilor despre mesajele privind reciclarea de pe sticlele de plastic. Ultima care și-a asumat angajamentele a fost Danone, a anunțat joi Comisia Europeană. Coca-Cola încheiase dialogul în iunie 2025, iar Nestlé în februarie 2026.

Pe etichetele care spun că sticla e făcută din plastic 100% reciclat, companiile vor preciza clar că procentul nu include capacul și eticheta. Renunță și la mesaje precum „Reciclează-mă din nou”, care pot sugera că fiecare sticlă devine automat o altă sticlă. Companiile s-au angajat ca mesajele, imaginile și simbolurile de pe etichete, din reclame, de pe site-uri și de pe rețelele sociale să nu creeze o impresie înșelătoare despre avantajele ecologice ale sticlelor din plastic. Nu e o amendă, ci un angajament, iar autoritățile naționale urmăresc dacă e respectat.

Alte firme aleg să vorbească mai puțin. În Germania, un sondaj al asociației asigurătorilor arată că firmele își schimbă felul în care vorbesc public despre mediu: o parte renunță la promisiuni despre performanța viitoare, iar altele vor comunica doar informațiile cerute de lege. Răspunsurile apar în raportul de sustenabilitate al asociației, în capitolul despre noile reguli europene împotriva afirmațiilor de mediu înșelătoare, aplicate din 27 septembrie.

Ce poți face: ia etichetele și postările care spun „reciclat”, „reciclabil” sau „100%” și verifică la ce parte a ambalajului se referă fiecare.

Lucrezi în comunicare? Vezi ce se schimbă pentru rolul tău.

Ce urmărim: dacă autoritățile europene vor cere și altor producători de băuturi să își corecteze mesajele despre reciclare.

Lucrezi la mesajele de mediu ale firmei tale? Discutăm noile reguli în grupul de WhatsApp al Center for Responsible Communication (Centrul pentru Comunicare Responsabilă), lansat de Ambasada Sustenabilității.

Completează formularul și te adăugăm

Ce înseamnă toate acestea pentru rolul tău? Am adunat pe site, rol cu rol, ce se schimbă pentru conducere, finanțe, achiziții, operațiuni, resurse umane, juridic, comunicare și sustenabilitate.

Alege-ți rolul

Ambasada Sustenabilității

1. Banca UE dublează finanțarea pentru secetă și inundații

Finance · Corporate Affairs · Sustainability

Banca Europeană de Investiții (BEI), banca Uniunii Europene, a aprobat săptămâna aceasta, împreună cu Fondul European de Investiții, un plan prin care vor finanța cu cel puțin 30 de miliarde de euro, între 2026 și 2030, proiecte de protecție împotriva vremii extreme: caniculă, secetă, incendii și inundații. Suma e aproximativ dublă față de ultimii cinci ani. Planul include împrumuturi, garanții și consultanță. Nu este un program de granturi de 30 de miliarde de euro.

Planul prevede finanțarea unor proiecte pentru rețele de energie, clădiri publice, rețele de alimentare cu apă și agricultură: irigații care folosesc mai puțină apă, stocarea și refolosirea apei, refacerea zonelor umede și a luncilor râurilor. BEI spune că vrea ca aceste proiecte să fie mai ușor de recunoscut și de finanțat, mai ales pentru firmele mai mici. Până la sfârșitul anului, banca va lansa și un instrument online gratuit, făcut cu serviciul european pentru climă Copernicus, care arată ce riscuri există într-o anumită zonă și ce măsuri o pot proteja.

Subscribe now

Comunicatul nu spune cât din bani ajunge în fiecare țară.

Ce poți face: dacă firma ta are un proiect de apă, irigații, răcire sau clădiri mai rezistente la căldură, urmărește ce condiții de finanțare anunță BEI și ce bănci din România vor lucra cu ea pentru astfel de proiecte.

Lucrezi în finanțe? Vezi ce se schimbă pentru rolul tău.

Ce urmărim: propunerea Comisiei Europene pentru protecția împotriva riscurilor climatice, anunțată pentru săptămâna viitoare, și ce finanțări din noul plan vor putea accesa companiile din România.

2. Coface: cresc în același timp prețurile la cereale și energie

Finance · Corporate Affairs

Prețurile la energie, cereale și metale cresc în același timp, arată o analiză a asigurătorului de credite comerciale Coface, relatată de Ziarul Financiar. Coface dă mai multe cauze: tensiunile din Orientul Mijlociu, fenomenul El Niño, perturbările climatice și cererea de metale pentru trecerea la energie curată.

La energie, caniculele din vară au crescut consumul pentru răcire în Europa și Asia, iar nivelul scăzut al râurilor a limitat producția hidrocentralelor și a unor centrale nucleare, care folosesc apa râurilor ca să se răcească. La cereale, producția mondială de grâu, porumb și orez a scăzut cu 2% față de anul trecut. Analiza Coface indică și recoltele slabe din Argentina, Statele Unite și Australia printre factorii care pun presiune pe piața grâului.

În Franța, producția de porumb ar putea scădea anul acesta aproape la jumătate, arată datele ministerului francez al agriculturii. Au fost cultivate suprafețe mai mici, iar canicula și seceta au redus recolta la hectar. Am scris în septembrie că Franța cerea cereale din România după ce i-a scăzut recolta.

Pentru anul viitor, Coface vede cel mai mare risc în El Niño, încălzirea periodică a apei din Pacific, care schimbă ploile și temperaturile în multe regiuni. Organizația Meteorologică Mondială avertizează că El Niño ar putea ajunge la o intensitate nemaiînregistrată în ultimele patru decenii. Fenomenul ar urma să atingă nivelul maxim spre sfârșitul anului.

Ce poți face: dacă lucrezi în achiziții și cumperi făină, porumb, zahăr sau energie, întreabă furnizorii cum ar arăta prețurile pe 2027 dacă recoltele scad din nou și pentru ce cantități poți stabili prețul de acum.

Subscribe now

Lucrezi în achiziții? Vezi ce se schimbă pentru rolul tău.

Ce urmărim: cum evoluează El Niño în iarnă și dacă scumpirile cerealelor se vor reflecta în prețurile alimentelor din România.

3. Înghețul a distrus anul trecut toată recolta unei livezi din Timiș

Finance · Sustainability

Familia Kiss a investit circa un milion de euro, printr-un proiect pe fonduri europene, într-o livadă de cireși și pruni din județul Timiș, cu hală de procesare și depozitare, scrie Ziarul Financiar. Fructele devin gemuri și fructe uscate, vândute în hipermarketuri și direct la fermă. Sistemele de susținere și plasele împotriva grindinei, a păsărilor și a insectelor au costat circa 30.000 de euro pe hectar. La această sumă s-au adăugat între 1.000 și 2.000 de euro pe hectar pentru irigații.

Niciuna dintre aceste investiții nu protejează însă livada de înghețul de primăvară, pe care Bogdan Kiss, unul dintre fondatori, îl numește „cea mai mare problemă a afacerii”. În 2025, livada a pierdut toată recolta. Anul acesta, recolta a ajuns la aproximativ jumătate din nivelul posibil, iar în 2024, la circa 30%. „Acum e tot mai rău de la an la an”, spune el. Familia vrea să testeze un sistem împotriva înghețului, deși, spune Kiss, totul depinde de cât de puternic e înghețul.

Ce poți face: dacă lucrezi la un procesator sau la un lanț de magazine care cumpără fructe românești, întreabă furnizorii ce protecție au împotriva înghețului și ce plan au dacă recolta este la jumătate față de cea așteptată.

Subscribe now

Lucrezi în operațiuni? Vezi ce se schimbă pentru rolul tău.

Ce urmărim: dacă familia Kiss testează sistemul împotriva înghețului și ce rezultate obține.

4. Despăgubirile pentru seceta din 2025 se recalculează

Finance · Corporate Affairs

Fermierii cu porumb și floarea-soarelui afectate de seceta din 2025 pot cere despăgubiri la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) până pe 6 noiembrie. Sunt eligibili fermierii care au depus cererea de plată în 2025 și au documente care confirmă pagube de cel puțin 30%. Schema anunțată pe 9 octombrie are un buget de 155,36 milioane de lei și prevede până la 333 de lei pe hectar pentru pagube de 90–100%, mai puțin pentru pagube mai mici. Plățile sunt programate să se încheie până la 31 decembrie.

Pe 22 octombrie, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a spus că formula de calcul e greșită: procentul pagubei a fost aplicat de două ori. Formula corectă urmează să ajungă „urgent” la guvern. Cei 333 de lei sunt din schema de dinainte de corectură; nu se știe încă cum se schimbă sumele.

Ce poți face: dacă vinzi fermierilor semințe, îngrășăminte sau utilaje cu plata amânată, ține cont că banii pentru seceta de anul trecut ar putea ajunge abia spre sfârșitul anului.

Lucrezi în finanțe? Vezi ce se schimbă pentru rolul tău.

Ce urmărim: noua formulă și dacă plățile se fac la timp.

Ce înseamnă toate acestea pentru rolul tău? Am adunat pe site, rol cu rol, ce se schimbă pentru conducere, finanțe, achiziții, operațiuni, resurse umane, juridic, comunicare și sustenabilitate.

Alege-ți rolul

Ambasada Sustenabilității

În Polonia, industria auto cere sprijinul guvernului ca să păstreze producția și locurile de muncă. Un raport european arată unde investesc companiile mari, iar în România, Caroli a pus în funcțiune un parc solar care ar putea acoperi aproape un sfert din consumul fabricii din Pitești.

1. UE discută reguli mai blânde pentru mașinile din 2035

Finance · Corporate Affairs · Sustainability

Trei grupuri politice din Parlamentul European, Partidul Popular European, socialiștii și liberalii, au ajuns marți, 20 octombrie, la un compromis pe regulile pentru emisiile de dioxid de carbon (CO₂) ale mașinilor noi. Regulile stabilesc ținte pentru fiecare producător, calculate ca medie a tuturor mașinilor noi pe care le vinde, nu pentru fiecare mașină în parte.

Potrivit Reuters, în 2035 emisiile medii ale mașinilor noi ale fiecărui producător ar trebui să fie cu 87,5% mai mici decât în 2021. În plus, producătorii ar putea primi un avantaj în calculul țintei, de până la 7,5 puncte procentuale, dacă folosesc oțel produs cu emisii reduse în Uniunea Europeană. Oțelul nu schimbă emisiile mașinii pe drum, ci e recunoscut în calcul pentru emisiile mai mici de la fabricarea lui.

Legea în vigoare cere o reducere de 100% în 2035, adică doar mașini noi fără emisii la evacuare. Comisia Europeană a propus în decembrie 2025 o reducere de 90%, cu posibilitatea de a compensa restul prin oțel cu emisii reduse și combustibili alternativi. Germania și Franța au cerut săptămâna trecută tot 90%, dar fără compensare. Cu varianta discutată acum în Parlament, o parte din mașinile noi pe benzină, pe motorină sau hibride ar putea fi vândute și după 2035.

Asociația producătorilor europeni de oțel, EUROFER, a salutat compromisul pe 21 octombrie: potrivit ei, contribuția oțelului ar porni de la 3% din țintă și ar urca la 7,5% din 2035, iar doar oțelul topit și turnat în UE ar fi luat în calcul. Acordul nu este însă încă poziția Parlamentului. Comisiile pentru transport și industrie aveau votul programat pe 22 octombrie, urmează comisia de mediu și votul în plen, apoi negocierea cu statele membre.

Subscribe now

În România, mașinile complet electrice înmatriculate în primele nouă luni au crescut cu 45%, la 7.889, deși piața a scăzut cu aproape 11%, potrivit Asociației Constructorilor de Automobile din România.

Chiar și cu o țintă mai blândă, producătorii ar trebui să reducă foarte mult emisiile mașinilor noi, iar mașinile electrice ar rămâne o parte importantă a soluției.

Ce poți face: dacă lucrezi la un furnizor auto sau la o firmă care produce piese din oțel, întreabă clienții ce informații despre emisiile de la producerea oțelului vor cere. Dacă te ocupi de flota companiei, verifică dacă planul de înnoire a mașinilor ține cont de mai multe variante ale regulii.

Conduci o firmă? Vezi ce se schimbă pentru tine.

Ce urmărim: rezultatul votului din comisii, poziția finală a Parlamentului și dacă statele membre acceptă regula pentru oțelul european.

2. Industria auto poloneză cere guvernului un plan pentru 2035

Corporate Affairs · Sustainability

O coaliție a industriei auto din Polonia, Koalicja MotoryzacjaPL, a prezentat pe 19 octombrie o strategie numită „KOMPAS 2035”, relatează publicația economică poloneză WNP.pl. Potrivit publicației, industria auto înseamnă circa 8% din economia Poloniei și dă de lucru la 194.000 de oameni, dintre care 142.000 la furnizorii de piese, cei mai expuși la schimbarea tehnologiei.

Ținta propusă pentru 2035: un milion de vehicule produse pe an, dintre care 90% fără emisii, și 300.000 de locuri de muncă. Coaliția cere guvernului să adopte strategia, bani pentru cercetare, baterii, electronică și pregătirea oamenilor, energie la preț competitiv și un program de leasing pentru mașini electrice destinat celor cu venituri mici.

Industria poloneză invocă mai multe cauze pentru scăderea producției: costul muncii, care a urcat de la circa 11 euro pe oră în 2020 la peste 17 euro, concurența producătorilor chinezi și trecerea la mașina electrică.

Pentru furnizorii auto din România, inițiativa merită urmărită: cele două țări concurează pentru contracte și investiții ale acelorași producători europeni. Dacă Polonia își pune planul în practică, condițiile oferite investitorilor pot conta în această concurență.

Ce poți face: dacă lucrezi în resurse umane la un furnizor auto, întreabă ce competențe vor cere modelele electrice pentru care compania speră să obțină contracte și cât durează pregătirea oamenilor.

Lucrezi în HR? Vezi ce se schimbă pentru rolul tău.

Ce urmărim: dacă guvernul polonez adoptă strategia.

Subscribe now

3. Companiile europene au investit 313 miliarde de euro în activități verzi

Finance · Sustainability

Companiile mari din Uniunea Europeană au raportat pentru 2025 investiții de 313 miliarde de euro în activități încadrate în clasificarea europeană a investițiilor verzi, arată raportul publicat pe 20 octombrie de grupul de experți care sfătuiește Comisia Europeană pe finanțe sustenabile.

Aproape jumătate din această sumă, 46%, a mers în producția, transportul și distribuția energiei electrice. Un sfert din investițiile raportate au fost în industrie, iar din acestea, 64% au mers către producția de mașini. Investițiile în clădiri au reprezentat 5% din suma raportată. Separat, raportul identifică investiții de încă 182 de miliarde de euro, făcute de companii cu planuri credibile de reducere a emisiilor.

Raportul citează și o estimare a unui institut francez de cercetare: în 2025 s-a investit doar circa 61% din cât ar fi nevoie în fiecare an pentru obiectivele climatice ale Uniunii.

Cifrele vin doar de la companiile mari, obligate să raporteze, nu și de la firmele mici și mijlocii. Iar țara apare după sediul companiei, nu după locul unde s-a făcut investiția.

Ce poți face: dacă pregătești raportarea companiei pe clasificarea europeană, compară cum se împart investițiile voastre pe domenii cu media raportată de companiile mari.

Lucrezi în finanțe? Vezi ce se schimbă pentru rolul tău.

Ce urmărim: cum vor arăta cifrele de anul viitor, după ce regulile de raportare pe clasificarea europeană vor fi simplificate.

4. Caroli a investit 1,3 milioane de euro într-un parc solar la Pitești

Finance · Sustainability

Caroli Foods Group folosește acum electricitate din parcul fotovoltaic construit lângă fabrica din Pitești, potrivit Romania Insider. Parcul are 2,52 megawați și a costat 1,3 milioane de euro, din banii companiei. Caroli estimează că va produce 2.750 de megawați-oră pe an, circa 23% din curentul folosit de fabrică, și că va evita circa 610 tone de CO₂ pe an. Compania spune că fabrica va consuma integral energia produsă, fără să o livreze în rețea.

Ce poți face: dacă fabrica ta are teren liber lângă ea, întreabă cât din consumul de zi ar putea acoperi un parc propriu și în cât timp s-ar recupera investiția.

Lucrezi în operațiuni? Vezi ce se schimbă pentru rolul tău.

Ce urmărim: cât din consumul real al fabricii va acoperi parcul după primul an de funcționare.

Ce înseamnă toate acestea pentru rolul tău? Am adunat pe site, rol cu rol, ce se schimbă pentru conducere, finanțe, achiziții, operațiuni, HR, juridic, comunicare și sustenabilitate.

Alege-ți rolul

Ambasada Sustenabilității

1. Autoritățile europene vor verifica promisiunile climatice ale companiilor

Finance · Sustainability

Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), care coordonează autoritățile de supraveghere a piețelor de capital din Uniunea Europeană, a anunțat pe 13 octombrie ce vor verifica acestea în rapoartele anuale pe 2026. Aceste priorități privesc companiile ale căror acțiuni se tranzacționează pe piețele reglementate, inclusiv pe piața principală a Bursei de Valori București.

În raportările de sustenabilitate, autoritățile vor să vadă cu cât vor companiile să-și reducă emisiile totale, nu doar pe cele pentru fiecare produs, și ce progres au făcut. Se așteaptă ca firmele să spună deschis când o țintă nu va fi atinsă la termen. Cine își descrie ținta ca „bazată pe știință” sau „aliniată la 1,5°C” ar trebui să arate dacă îndeplinește criteriile. Iar pentru măsurile principale, firmele ar trebui să arate ce investiții și cheltuieli au alocat. În privința angajaților, ESMA urmărește dacă politicile acoperă riscuri concrete, cum ar fi discriminarea sau salariile adecvate.

Un exemplu de la noi: Antibiotice Iași, premiată în octombrie pentru cel mai bun raport anual la gala Asociației Române de Relații cu Investitorii, raportează deja o parte dintre aceste informații. În raportul pe 2025, compania își propune să reducă cu 46% până în 2030, față de 2019, emisiile totale din activitatea proprie și din energia cumpărată. Raportul arată progresul față de 2019 și față de anul precedent și spune deschis că ținta nu e încă validată de o organizație externă și că sunt necesare măsuri suplimentare, mai ales la combustibilii folosiți în fabrică. Raportul a fost realizat cu sprijinul The CSR Agency.

Am scris săptămâna trecută că doar 4 din 100 de firme analizate arată cât le-ar putea costa clima. O companie care anunță reduceri de emisii, dar nu arată ce a realizat și ce resurse alocă măsurilor promise, riscă întrebări din partea autorităților de supraveghere.

Ce poți face: dacă lucrezi la raportul pe 2026, pune lângă fiecare țintă climatică anul de referință, progresul de anul trecut și sumele alocate măsurilor principale. Dacă o țintă nu mai poate fi atinsă, pregătește de acum explicația.

Lucrezi în finanțe? Vezi ce se schimbă pentru rolul tău.

Ce urmărim: primele rapoarte pe 2026, în primăvara lui 2027. Câte companii vor spune deschis că o țintă nu mai poate fi atinsă?

2. ONU: țările promit reduceri de emisii de 3–4 ori sub necesar

Sustainability · Corporate Affairs

Programul Națiunilor Unite pentru Mediu a publicat azi raportul anual despre emisii. Dacă țările își duc la capăt planurile climatice, emisiile globale ar scădea cu 11–15% până în 2035, față de 2025. Pentru ca încălzirea globală să revină la 1,5°C față de perioada dinaintea industrializării până la sfârșitul secolului, după o depășire temporară, ar fi nevoie de o scădere de 45%. Cu politicile aplicate azi, raportul estimează o încălzire de 2,8°C. Dacă țările își duc la capăt planurile și continuă în același ritm, circa 2,6°C.

Diferența dintre planurile anunțate și reducerile necesare poate menține presiunea pentru măsuri climatice suplimentare. Pentru companii, riscul e dublu: reguli care se pot schimba și efectele fizice ale încălzirii, de care trebuie să țină cont în investiții.

Ce poți face: dacă scenariile de risc climatic ale companiei pornesc de la o încălzire de 1,5°C sau 2°C, verifică dacă există și un scenariu apropiat de cel al politicilor de azi.

Lucrezi în sustenabilitate? Vezi ce se schimbă pentru rolul tău.

Ce urmărim: conferința ONU pentru climă din noiembrie, unde țările sunt așteptate să-și discute planurile.

3. Plăci fără cuptor: proiectul din Cluj selectat pentru bani europeni

Sustainability · Finance

Comisia Europeană a selectat 77 de proiecte din 23 de țări pentru circa 3,4 miliarde de euro din Fondul pentru inovare. Banii vin din piața europeană de carbon, sistemul în care companiile din anumite industrii plătesc certificate pentru emisiile lor. Unul dintre proiecte este TERRA-Q, al firmei Calamearic din Cluj-Napoca, deținută de o companie olandeză. Firma vrea să construiască în România o fabrică de plăci minerale în care arderea în cuptor e înlocuită de un proces electric, la temperatură joasă, cu materiale reciclate. Potrivit estimărilor din lista Comisiei, emisiile ar fi cu circa 80% mai mici decât la producția obișnuită, luată ca reper în calcul, și ar fi evitate circa 33.000 de tone de CO₂ în primii zece ani. Ținta anunțată, potrivit StartupCafe: 600.000 de metri pătrați de plăci pe an până în 2029.

Proiectul a fost selectat pentru finanțare, dar contractul nu a fost încă semnat. Rezultatul negocierilor e așteptat în primele luni din 2027, iar suma pentru TERRA-Q nu e publică.

Arderea la temperaturi foarte mari e una dintre cele mai greu de decarbonizat părți din industria materialelor de construcții. Dacă tehnologia poate fi folosită la scară industrială, constructorii din România ar putea avea un furnizor local de plăci cu emisii mai mici.

Ce poți face: dacă cumperi materiale de construcții și clienții îți cer date de emisii, notează proiectul printre furnizorii posibili după 2029.

Lucrezi în achiziții? Vezi ce se schimbă pentru rolul tău.

4. Comisia vrea să plătească industria pe tona de CO₂ evitată

Finance · Corporate Affairs

Comisia Europeană a discutat ieri cu industria un sistem de sprijin de circa 30 de miliarde de euro, finanțat prin 400 de milioane de certificate de pe piața europeană de carbon. Ar fi prima etapă a unei viitoare bănci pentru decarbonizarea industriei.

Spre deosebire de Fondul pentru inovare, banii ar finanța tehnologii deja testate, nu experimente: electrificarea căldurii din fabrici, hidrogenul, tehnologiile care captează dioxidul de carbon din procesele industriale și, posibil, materialele circulare. Potrivit variantei discutate, companiile ar primi o sumă fixă pentru fiecare tonă de CO₂ evitată, plătită periodic, timp de cel mult zece ani, doar după ce reducerea e verificată. Proiectele eligibile ar primi sprijin în ordinea în care intră în sistem, până se termină banii. Documentul propune și un termen strict: construcția să înceapă în 30 de luni de la aprobare, cu o garanție pierdută dacă termenul e ratat.

Condițiile finale nu sunt stabilite. Sistemul depinde de revizuirea regulilor pieței de carbon și ar începe cel mai devreme în 2027–2028.

Ce poți face: dacă firma ta e aproape de a decide o investiție în electrificarea căldurii sau în captarea carbonului, verifică dacă ar putea începe construcția în 30 de luni, termenul propus de Comisie.

Conduci o firmă? Vezi ce se schimbă pentru tine.

Ce urmărim: suma pe tonă pentru fiecare tehnologie și regulile finale.

Ce înseamnă toate acestea pentru rolul tău? Am adunat pe site, rol cu rol, ce se schimbă pentru conducere, finanțe, achiziții, operațiuni, HR, juridic, comunicare și sustenabilitate.

Alege-ți rolul

Transparență: The CSR Agency, menționată în primul semnal, este agenția pe care am fondat-o în 2011.

Ambasada Sustenabilității

Testul are 12 întrebări, iar rezultatul apare imediat. Întrebările sunt despre companie, nu despre omul care răspunde, și acoperă șase zone: decizii, costuri și riscuri, date, furnizori, oameni și comunicare. Fiecare răspunde din perspectiva rolului său.

De ce vă rog tocmai pe voi? Mulți dintre voi lucrați în comunicare sau sustenabilitate. Dar multe decizii importante se iau și în alte departamente: la finanțe, la achiziții sau în producție. Dacă testul ajunge și la colegii de acolo, aveți ceva concret de pus pe masă: cum văd ei compania, fiecare din rolul lui. Oameni din departamente diferite pot vedea aceeași companie foarte diferit. Acolo începe discuția.

Ziua Sustenabilității a fost lansată de Ambasada Sustenabilității în România în 2021. Din 2023 e recunoscută prin Legea nr. 157/2023, depusă de mai mulți deputați și senatori, pe baza unui proiect la care am lucrat împreună cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă. Anul acesta vă propunem să marcați ziua și în interiorul companiei: pe 27 octombrie, stați 30 de minute cu colegii și comparați rezultatele. Unde vedeți compania la fel? Unde o vedeți diferit? Ce puteți schimba de acum, chiar fără buget?

În noiembrie publicăm un raport cu răspunsurile primite, fără să identificăm participanții. Vom vedea ce probleme apar cel mai des și dacă oamenii din departamente diferite văd altfel aceleași lucruri. Cu cât participă mai mulți oameni, din departamente diferite, cu atât avem mai multe perspective de comparat.

Iar dacă organizația voastră marchează ziua, ne puteți spune în două rânduri. Pe 27 octombrie publicăm lista, pe site și pe LinkedIn.

Ar fi cel mai frumos cadou pe care mi-l puteți face anul acesta. Vă mulțumesc!

Vezi kitul și mesajul pentru colegi →

Și, ca în fiecare zi, o știre despre cum se schimbă economia:

Hibridele cu priză: de șase ori mai mult CO₂ decât în cifrele oficiale

Finance · Sustainability

Hibridele cu priză înmatriculate în 2024 au emis, în condiții reale de utilizare, de circa șase ori mai mult CO₂ decât arată cifrele oficiale. E concluzia unei analize a organizației europene Transport & Environment, făcută pe datele Agenției Europene de Mediu. Potrivit analizei, cifrele oficiale le dau emisii cu 83% mai mici decât ale mașinilor pe benzină, pe motorină și ale hibridelor fără priză. Datele din folosirea reală arată o diferență de doar circa 14%. Organizația estimează că, pentru șoferul mediu al unei astfel de mașini, diferența înseamnă circa 680 de euro pe an în plus la carburant, față de consumul oficial.

Ce puteți face: dacă firma alege mașinile pentru flotă după consumul din fișa tehnică, comparați-l cu consumul real din cardurile de carburant înainte de următoarea comandă.

Ce urmărim: din noiembrie 2026 ar urma să se aplice o nouă modificare a metodei de calcul al emisiilor oficiale. Potrivit Transport & Environment, Germania încearcă să oprească această modificare, în negocierile cu Franța despre un pachet mai larg pentru industria auto.

Dragoș Tuță Mihaylov

1. Haleon pune preț pe emisiile furnizorilor

Finance · Corporate Affairs

Haleon, compania britanică care produce Sensodyne, Panadol și Voltaren, le cere majorității furnizorilor să trimită, pe lângă preț, și o estimare a amprentei de carbon a produsului oferit, adică a gazelor cu efect de seră legate de acel produs, exprimate în echivalent CO₂. Compania înmulțește această cifră cu prețul certificatelor de pe piața europeană de carbon și o adaugă la prețul oferit. La condiții altfel egale, câștigă furnizorul cu cel mai mic cost total calculat. Metoda a fost descrisă pe 15 octombrie de publicația americană Trellis, pe baza datelor și declarațiilor companiei.

Nimeni nu plătește acești bani: costul emisiilor apare doar în calculul prin care Haleon compară ofertele. Potrivit datelor prezentate de companie, în acest calcul prețurile cresc cu circa 2% în medie, cu circa 10% la produsele ieftine a căror producție generează emisii mari, cum e o sticlă de plastic, și cu circa 1% la cele scumpe, cum e paracetamolul. În unul sau două contracte din zece, câștigă acum un furnizor mai scump, dar cu emisii mai mici.

Contează și de unde vin datele. Când Haleon a început să le ceară, în 2024, toți furnizorii importanți foloseau medii din industrie. Acum, aproape un sfert își măsoară emisiile direct. Mediile din industrie nu arată diferențele dintre doi furnizori. Datele proprii pot arăta cine produce cu emisii mai mici.

Iar lipsa datelor costă. Dacă un furnizor nu trimite amprenta de carbon, Haleon folosește în calcul o valoare standard din industrie, majorată cu 50%. Un furnizor fără date poate pierde astfel teren chiar înainte să înceapă să-și reducă emisiile.

Ce poți face: dacă vinzi ambalaje, ingrediente sau produse făcute pentru alte firme, verifică dacă poți calcula amprenta de carbon a produselor tale și cât din calcul se bazează pe date proprii, nu pe medii din industrie. Dacă lucrezi la achiziții, testează metoda pe o singură categorie de produse: cum s-ar schimba clasamentul ofertelor dacă ai adăuga emisiile la preț?

Lucrezi în achiziții? Vezi ce se schimbă pentru rolul tău.

Ce urmărim: Haleon testează și contracte în care furnizorii se angajează să-și reducă emisiile pe durata colaborării. Progresul se verifică anual, iar cine rămâne în urmă poate plăti penalități.

2. Băncile din zona euro favorizează firmele care își reduc emisiile

Finance · Sustainability

În sondajul trimestrial din iulie al Băncii Centrale Europene, la care au răspuns 159 de bănci, condițiile de credit pentru firme s-au înăsprit în general. Băncile spun însă că riscurile climatice au influențat diferit criteriile de acordare a creditelor: le-au relaxat pentru firmele cu emisii reduse și pentru cele care fac progrese în reducerea lor, dar le-au înăsprit pentru firmele cu emisii mari și fără planuri credibile de reducere. Același tipar apare la creditele pentru locuințe și clădiri: condiții mai bune pentru clădirile care consumă puțină energie, mai stricte pentru cele care consumă mult.

Frank Elderson, membru în conducerea Băncii Centrale Europene, a reluat azi concluzia, într-un discurs despre costul economic al riscurilor climatice.

Sondajul acoperă băncile din zona euro, nu și piața bancară din România. Totuși, mai multe bănci importante de aici fac parte din grupuri financiare din zona euro.

Ce poți face: la următoarea discuție despre finanțare, întreabă banca ce vrea să vadă despre emisiile firmei și despre planul de reducere. Mai bine afli înainte să depui cererea de finanțare.

Lucrezi în finanțe? Vezi ce se schimbă pentru rolul tău.

Ce urmărim: dacă diferența dintre firmele cu emisii reduse și cele cu emisii mari se menține în următoarele sondaje ale Băncii Centrale Europene.

3. BERD aproape și-a dublat finanțările verzi în România

Finance · Corporate Affairs

BERD a finanțat în 2025 proiecte verzi de 644 de milioane de euro în România, față de 328 de milioane în 2021. Cifrele le-a dat Gianpiero Nacci, directorul băncii pentru strategie climatică, într-un interviu publicat azi de Economedia. Între 2021 și 2025, BERD a finanțat 76 de proiecte verzi în România, cu 2,09 miliarde de euro. Valoarea totală a proiectelor a fost de 6,44 miliarde, deci banii BERD au acoperit cam o treime din ea. Banca indică și o capacitate de aproximativ 1.900 de megawați de producere a energiei din surse regenerabile. În 2025, proiectele verzi au reprezentat 82% din investițiile BERD în România, față de 79% din investițiile băncii în UE.

Nacci spune însă că instabilitatea politicilor și a regulilor e „o problemă majoră” pentru investitori și pomenește problemele din administrație, la autorizări și la aplicarea legii. Interviul a fost făcut pe 14 octombrie și apare cu o zi înaintea votului de învestire a noului guvern. Pentru investitori, întrebarea e dacă viitorul guvern va aduce reguli mai stabile și autorizări mai previzibile.

BERD vede proiecte în următorii cinci-zece ani în stocarea energiei, renovarea clădirilor și refolosirea vechilor zone industriale, transportul electric și biometanul din resturi agricole și deșeuri.

Ce poți face: dacă pregătești investiții în stocarea energiei, renovarea clădirilor, transport electric sau biometan, merită să urmărești programele de finanțare ale BERD. Sunt domenii pe care banca le consideră promițătoare pentru România.

Conduci o firmă? Vezi ce se schimbă pentru tine.

Ce înseamnă toate acestea pentru rolul tău? Am adunat pe site, rol cu rol, ce se schimbă pentru conducere, finanțe, achiziții, operațiuni, HR, juridic, comunicare și sustenabilitate. Alege-ți rolul.

Alege-ți rolul

Ambasada Sustenabilității

1. Liderii UE nu amână noua piață de carbon pentru carburanți și încălzire

Finance · Corporate Affairs

La summitul de joi și vineri de la Bruxelles, mai multe state au cerut amânarea noii piețe de carbon pentru combustibilii folosiți în clădiri și în transportul rutier. Potrivit publicației Eunews, cererea a venit de la Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Italia, Grecia și Cipru, iar Suedia, Finlanda și Danemarca s-au opus slăbirii pieței de carbon. În concluziile publicate vineri, liderii nu au decis o amânare, dar nici n-au închis discuția: au cerut Comisiei Europene să actualizeze evaluarea tuturor efectelor sistemului, mai ales a felului în care funcționează și a măsurilor de protecție.

Cum scriam acum două săptămâni, primele certificate vor fi scoase la licitație pe 18 ianuarie 2027, iar sistemul urmează să funcționeze complet din 2028. Furnizorii de combustibili vor trebui să cumpere certificate pentru emisiile care rezultă din arderea carburanților și a gazului pe care le vând. Costul se poate regăsi în prețurile plătite de clienți.

În România, lucrurile sunt mai complicate. Guvernul a amânat, printr-o hotărâre din 2025, până la 31 mai 2031 termenul la care furnizorii trebuie să predea primele certificate pentru emisii. Termenul e diferit de calendarul european, iar amânarea primei predări nu înseamnă amânarea tuturor obligațiilor sistemului.

Pentru piața de carbon care există deja, cea pentru industrie și producerea energiei electrice, liderii vor să limiteze fluctuațiile prețului certificatelor, fără să renunțe la sistem. Rămâne însă deschisă discuția despre regulile noii piețe pentru carburanți și încălzire.

Ce poți face: dacă firma ta are o flotă auto sau clădiri încălzite cu gaz, include în planificarea pentru 2028 și un scenariu în care acest cost apare în prețul combustibililor. În România, calendarul aplicării rămâne incert. Ca reper, Ministerul Energiei a calculat în aprilie un impact de 0,7–0,8 lei pe litru de carburant, fără TVA, într-un scenariu cu 45 de euro pe certificat. Nu e o prognoză de preț. Dar o reevaluare nu e o anulare.

Ce urmărim: ce modificări propune Comisia Europeană și ce poziție va adopta viitorul guvern al României.

2. BMF Grup cumpără ENGIE Building Solutions

Finance · Corporate Affairs

BMF Grup, o companie românească de administrare a clădirilor, a finalizat joi preluarea ENGIE Building Solutions, după aprobarea Consiliului Concurenței. Vânzătorul este ENGIE Servicii, din grupul ENGIE România. Compania preluată face administrare tehnică, servicii energetice și lucrări care reduc consumul de energie și emisiile clădirilor, pentru fabrici, spații comerciale și birouri. Prețul nu a fost făcut public.

BMF are peste 5.000 de angajați, administrează peste 15 milioane de metri pătrați și estimează afaceri de peste 120 de milioane de euro anul acesta. Compania spune că vrea să le ofere clienților un singur partener pentru întreținere, curățenie, pază și modernizare, legând munca de zi cu zi din clădire de investițiile care scad consumul și costurile.

Prin această achiziție, BMF își extinde activitatea de la administrarea și întreținerea clădirilor către proiecte mai complexe de modernizare energetică. Pentru proprietarii și administratorii de clădiri, întrebarea este dacă un contract care include atât întreținerea, cât și modernizarea poate reduce costurile. Și, mai ales, în câți ani se recuperează investiția.

Ce urmărim: ce proiecte de modernizare energetică va câștiga BMF după achiziție și dacă apar tranzacții similare pe piața românească.

3. Germania ar avea nevoie de 290 de miliarde de euro pe an ca să-și reducă emisiile

Finance · Corporate Affairs

Banca publică de dezvoltare a Germaniei, KfW, a publicat luni un studiu făcut de firma de cercetare Prognos despre cât costă drumul țării spre neutralitate climatică în 2045, adică spre momentul în care nu mai adaugă, în total, gaze cu efect de seră în atmosferă. Estimarea: circa 6.000 de miliarde de euro, adică în medie circa 290 de miliarde pe an. În 2018–2023, investițiile de acest fel au fost în medie de circa 110 miliarde pe an.

Atenție la ce măsoară cifra: sunt toate investițiile în tehnologiile analizate, nu doar bani noi. Față de investițiile făcute în prezent, Germania ar trebui să aloce în plus aproximativ 65 de miliarde de euro pe an, după ce scădem cheltuielile care ar fi necesare oricum pentru tehnologiile obișnuite.

Cei mai mulți bani ar merge în transport (circa 45%), apoi în energie (circa 25%) și în clădiri (circa 22%, adică aproximativ 1.300 de miliarde de euro până în 2045). Aproape jumătate din total ar urma să vină de la firme.

Germania este principalul partener comercial al României. Dacă investițiile estimate de KfW se fac, ele pot crea cerere pentru componente, echipamente și servicii, inclusiv de la furnizori români. Studiul nu estimează însă câte contracte ar putea ajunge în România.

Ce urmărim: dacă guvernul german schimbă bugetele sau regulile ca să grăbească aceste investiții.

Ambasada Sustenabilității

1. Doar 4 din 100 de firme analizate arată cât le-ar putea costa clima

Finance · Sustainability · Corporate Affairs

Organizația Frank Bold a citit rapoartele de sustenabilitate pe 2025 ale acelorași 100 de companii mari din Uniunea Europeană pe care le analizase și anul trecut: 55 din Europa Centrală și de Est, 45 din Vest, mai ales din sectoare cu risc ridicat. Studiul, publicat ieri, arată rapoarte mai complete, dar puține informații despre costuri.

Riscurile climatice înseamnă și pagubele din secetă sau inundații, și costurile tranziției: taxele pe emisii, cerințele clienților și ale băncilor. 90 de companii spun că și-au evaluat aceste riscuri, dar doar 45 dau rezultate detaliate și doar 4 arată în cifre cât le-ar putea costa. Doar 5 companii raportează efectele financiare deja produse, deși acestea fac parte din informațiile prevăzute de standardele europene de raportare.

Diferența dintre Est și Vest e mare. Aproape toate companiile din Vest analizate (43 din 45) prezintă un plan de reducere a emisiilor, cu ținte și cu măsurile prin care vor fi atinse. În Est, mai puțin de jumătate (25 din 55). Studiul nu dă rezultate pe țări și nu numește companiile, dar proiectul s-a concentrat pe Polonia, Cehia, Slovacia, România și Bulgaria.

Diferența dintre obiective și planuri se vede și în sectorul financiar. Dintre cele 13 bănci și instituții financiare din Est analizate, 10 au ținte de reducere a emisiilor, dar doar 4 au planuri adaptate sectoarelor cu impact climatic ridicat.

O limită importantă: Frank Bold nu verifică dacă datele raportate sunt corecte și nu judecă dacă firmele respectă legea. Studiul arată ce publică firmele, nu tot ce fac.

Întrebarea pentru compania ta: dacă banca sau un client mare te întreabă mâine cât te-ar putea costa riscul climatic, ai o cifră sau doar o descriere?

2. Consultanță gratuită de la UE pentru proiectele de apă

Finance · Sustainability

Comisia Europeană a lansat ieri un program care plătește experți ca proiectele de apă să fie mai bine pregătite pentru a atrage finanțare, inclusiv de la investitori privați. Programul va oferi sprijin pentru 20 de proiecte-pilot, pe trei teme: folosirea mai eficientă a apei, reținerea naturală a apei și apa curată. Atenție specială primesc firmele nou-înființate și firmele mici și mijlocii din UE, fermierii și autoritățile locale.

De ce e nevoie de el: Comisia estimează că, doar pentru aplicarea regulilor europene care există deja pentru apă, ar fi nevoie de circa 23 de miliarde de euro în plus în fiecare an. Nu e bugetul programului. Programul nu dă bani pentru investiție, ci consultanță, iar Comisia îl leagă de nevoia de a face față secetelor lungi și inundațiilor.

Cererea se face pe un formular de 3 pagini și se trimite la CINEA-GREEN-ASSIST@ec.europa.eu până la sfârșitul lui octombrie. Consultanța e gratuită pentru cei acceptați în program: experții sunt plătiți prin program. O fabrică cu consum mare de apă, o firmă care vinde soluții pentru apă sau o primărie cu care lucrezi poate verifica acum dacă are un proiect pregătit.

Ce urmărim: lista celor 20 de proiecte-pilot și dacă intră vreunul din România.

3. Sud-Est: preselecție pentru 10 milioane de euro în tehnologii avansate

Finance · Corporate Affairs

Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est a anunțat preselecția proiectelor pentru o finanțare europeană de 10 milioane de euro. Pot participa microîntreprinderile și firmele mici și mijlocii cu sediul social sau un sediu secundar în Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea sau Vrancea și cu cel puțin un an fiscal de activitate. Investiția trebuie realizată în unul dintre cele șase județe ale regiunii. Sunt vizate trei domenii: tehnologii digitale și alte tehnologii de vârf, tehnologii curate și eficiente în folosirea resurselor, biotehnologii.

Nu e un program pentru orice firmă care vrea utilaje noi. Sunt vizate investițiile în dezvoltarea și producția acestor tehnologii, dar și în consolidarea lanțurilor de producție și aprovizionare legate de ele.

Fișele de proiect se trimit între 2 și 30 noiembrie. Preselecția nu garantează finanțarea: doar firmele preselectate vor putea depune cererea propriu-zisă, într-un apel estimat pentru primele luni din 2027. Contează, printre altele, cât de aproape e tehnologia de utilizarea în practică și dacă firma poate duce investiția la capăt.

Ce urmărim: câte proiecte trec de preselecție și în ce domenii vor fi realizate investițiile.

Ambasada Sustenabilității

1. România: 2.879 de decese asociate căldurii în vara lui 2025

Corporate Affairs · Finance · Sustainability

Cifra vine din capitolul despre căldură și sănătate al raportului, scris de cercetători români, cu sprijinul științific al Consiliului Consultativ Științific pentru Schimbările Climatice. Nu înseamnă că pe 2.879 de certificate de deces apare căldura drept cauză. Cifra e rezultatul unui model statistic construit pe temperaturile zilnice și pe datele oficiale de mortalitate. Calculul are o marjă de incertitudine: între 2.534 și 3.199 de decese. Autorii îl pun lângă o cifră cunoscută: accidentele rutiere au făcut circa 1.300 de morți în tot anul 2025. Estimarea pe patru luni de căldură e deci de peste două ori numărul morților pe șosele dintr-un an întreg.

Cele mai multe decese s-au concentrat în câteva episoade de caniculă. Săptămâna care a început pe 21 iulie a adus peste un sfert dintre ele, iar 61% s-au produs în cele mai calde 5% dintre zile. Cele mai periculoase episoade sunt deci relativ puține și pot fi anticipate. Rata deceselor asociate căldurii a fost de aproximativ 21 de ori mai mare la persoanele de 75 de ani și peste decât la restul populației.

România are măsuri interministeriale pentru perioadele de caniculă încă din 2007. Raportul arată însă că România nu are un plan național pentru caniculă și sănătate, așa cum recomandă Organizația Mondială a Sănătății, cu urmărirea deceselor asociate căldurii, liste cu persoanele vulnerabile și evaluarea măsurilor luate.

Căldura poate reduce și productivitatea muncii, notează același capitol. Angajatorii pot stabili din timp programul, pauzele și măsurile de răcire pentru zilele de caniculă, mai ales pentru cei care lucrează în hale, depozite, pe șantier sau pe drum.

Întrebarea pentru compania ta: dacă un episod de caniculă ca cel din iulie 2025 se repetă, știi ce măsuri iei din prima zi?

Subscribe now

2. Trei din patru locuințe din România n-au asigurarea obligatorie

Finance · Corporate Affairs

La 30 septembrie, doar 25% dintre locuințele din România aveau polița obligatorie, potrivit datelor publicate ieri de PAD.ro. Peste 7,5 milioane de locuințe nu o au. Din cele 3.181 de localități analizate, în 1.396 sunt asigurate mai puțin de una din zece locuințe. Polița costă 130 sau 50 de lei pe an, în funcție de tipul locuinței, și acoperă cutremurul, inundațiile produse de fenomene naturale și alunecările de teren, în limita sumelor asigurate.

Raportul „Starea Climei” citează estimări ale unor instituții internaționale după care riscul de inundații ar putea aduce României pierderi de circa 2,3 miliarde de euro pe an. La nivel mondial, ONU a amintit ieri că locuințele reprezintă 43% din pagubele economice directe raportate după dezastre, de toate tipurile, nu doar cele legate de climă.

Ce urmărim: dacă noul cadru european pentru reziliență climatică va propune măsuri concrete pentru creșterea gradului de asigurare împotriva dezastrelor.

Subscribe now

3. Politicile climatice afectează diferit familiile cu același venit

Finance · Sustainability

Un studiu publicat ieri în revista Nature Climate Change, de cercetători ai Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, a modelat efectul politicilor climatice ale UE până în 2030 asupra a peste 260.000 de gospodării din 25 de state. Concluzia: două familii cu venituri asemănătoare pot suporta costuri foarte diferite. Contează cât consumă pentru încălzire și transport, unde locuiesc și de ce sprijin beneficiază. Sunt scenarii economice, nu costuri deja plătite.

În România, tema e deschisă. Raportul „Starea Climei” avertizează că România a prevăzut aplicarea completă abia din 2031 a noului sistem european de certificate de emisii pentru combustibilii folosiți în clădiri și transport. La nivelul UE, lansarea e programată pentru 2028. Autorul capitolului estimează că întârzierea ar putea pune în pericol circa 6 miliarde de euro din Fondul Social pentru Climă, banii europeni care trebuie să sprijine gospodăriile vulnerabile.

Ce urmărim: dacă România își aliniază calendarul pentru noul sistem de certificate de emisii la termenul european din 2028 și dacă întârzierea îi afectează accesul la Fondul Social pentru Climă.

Comunici despre sustenabilitate în companie? Center for Responsible Communication, lansat de Ambasada Sustenabilității, are un grup de WhatsApp dedicat regulilor pentru afirmațiile de mediu. Completează formularul pentru a intra în grup.

Share

Ambasada Sustenabilității

1. Arla mărește plata pentru reducerea emisiilor

Finance · Corporate Affairs · Sustainability

Arla, cooperativa de lactate deținută de circa 11.000 de fermieri europeni, a anunțat luni că crește plata pentru fermierii care iau măsuri de reducere a emisiilor. Sistemul funcționează pe puncte: fiecare măsură documentată aduce puncte, iar punctele influențează prețul pe care fermierul îl primește pentru lapte. Cine nu adună puncte nu primește recompensa.

De la 1 ianuarie 2027, în etape, un fermier va putea aduna până la 111 puncte, față de 84 acum, iar un punct va valora 0,04 eurocenți pe kilogramul de lapte, față de 0,03. Un exemplu de calcul: la un milion de kilograme de lapte livrate pe an, un punct ar valora 400 de euro, față de 300 acum. Pe lista măsurilor intră șase domenii noi, între care tratarea gunoiului de grajd, îngrășămintele cu emisii mici și mai puțin metan de la vacile de pe pășune.

Arla estimează că poate distribui prin acest sistem până la 550 de milioane de euro pe an. Suma provine din mecanismul existent de plată a laptelui: compania redistribuie până la 3 eurocenți pe kilogram, în funcție de punctele obținute de fermieri. Nu anunță un buget suplimentar de 550 de milioane de euro. Potrivit Arla, schimbarea răspunde cererii clienților de a reduce și de a măsura emisiile asociate produselor lactate.

Ce urmărim: dacă și alte companii vor adopta un sistem asemănător, inclusiv în România.

2. La Nădlac, rapița n-a răsărit pe 1.000 de hectare. Cooperativa testează alt fel de semănat

Finance · Sustainability

La Nădlac, în județul Arad, cooperativa Fermierul Nădlăcan a semănat rapiță pe 1.000 de hectare acum o lună și jumătate. Pământul e atât de uscat încât, spune Milan Kelo, care conduce cooperativa, „nu a răsărit nici măcar o plantă”. Nici floarea-soarelui nu a mers: a dat 1,2 tone la hectar, față de 3,5–4 tone, cât estimau fermierii.

În paralel, cooperativa testează o altă metodă de semănat. Pe o suprafață de probă de 50 de hectare a semănat orz fără să mai are, direct printre tulpinile rămase de la floarea-soarelui. Dacă orzul răsare și se dezvoltă bine, cooperativa va putea evalua la recolta de anul viitor dacă metoda reduce costurile pe hectar și merită o semănătoare cumpărată în comun.

Pentru firmele care cumpără grâu, orz sau ulei, ce reușesc fermierii să semene și să răsară în această toamnă va conta pentru recolta de anul viitor.

Separat, fermierii eligibili pot cere până pe 6 noiembrie, la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, despăgubiri pentru porumbul și floarea-soarelui afectate de seceta din 2025. Sprijinul ajunge la 333 de lei pe hectar pentru pagube de cel puțin 90%. Pentru pagube mai mici, de la 30% în sus, suma scade proporțional.

Ce urmărim: cum răsare orzul de la Nădlac și câți fermieri cer despăgubiri pentru seceta din 2025.

3. Pe porțiuni ale Dunării, cel mai mic debit de septembrie din 1992 încoace

Finance · Sustainability

Copernicus, serviciul european care urmărește clima, a publicat luni datele despre râuri pentru septembrie. Pe porțiuni ale Dunării, debitul, adică volumul de apă care trece printr-un loc într-o secundă, a fost cel mai mic pentru o lună de septembrie de când există seria europeană de date, din 1992. La jumătatea lunii, părți din bazinul Dunării și din nordul Balcanilor erau în stare de alertă de secetă. În Serbia, apa mică a afectat transportul pe fluviu, alimentarea cu apă și agricultura.

De ce contează pentru transportatori: când nivelul apei scade, navele nu mai pot fi încărcate complet. Am scris despre barjele cu cereale încărcate doar la 50–60% din capacitate.

Ce urmărim: dacă ploile de toamnă refac debitul Dunării înainte de iarnă.

Analiză: două feluri de a plăti schimbarea

Arla, cooperativă deținută de fermieri, a construit un sistem prin care măsurile de reducere a emisiilor influențează plata pentru lapte, iar recompensa e stabilită dinainte, prin puncte. La Nădlac, cooperativa testează o metodă nouă de semănat și va decide după rezultate dacă merită să investească într-un utilaj.

Sunt două moduri diferite de a finanța schimbările din agricultură. În primul caz, recompensa e scrisă într-un sistem de plată. În al doilea, decizia depinde de costul experimentului și de ce iese la recoltă.

Pentru companiile care cumpără materii prime agricole, comparația ridică o întrebare practică: ce schimbări le cer furnizorilor și cum îi pot ajuta să le finanțeze?

Ambasada Sustenabilității

Ai o întrebare despre ce mai poți scrie pe produse sau în reclame? Am deschis un grup de WhatsApp despre noile reguli, cu exemple și răspunsuri. Cere să intri în grup.

1. Protecția Consumatorului cere dovezi pentru afirmațiile de mediu

Corporate Affairs · Sustainability

Joi, la București, agenția de comunicare Oxygen a lansat „Speaking Green”, un ghid gratuit despre cum vorbesc firmele corect despre mediu, în reclame și pe ambalaje. Se descarcă după completarea unui formular scurt. La lansare a vorbit și Csaba Lajos Békési, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). Potrivit comunicatului de presă, el a declarat că termeni precum „durabil”, „sustenabil”, „reparabil” sau „ecologic” trebuie „să își găsească un corespondent real, verificabil, în caracteristicile produsului”.

Regula vine dintr-o directivă europeană, trecută printr-o ordonanță de urgență din martie în legea românească despre practicile comerciale incorecte. Nu mai e suficient să scrii pur și simplu „eco” sau „verde”. Afirmația trebuie fie explicată concret acolo unde apare, fie susținută de o performanță de mediu recunoscută oficial, cum e eticheta ecologică a Uniunii Europene. La fel, nu mai poți prezenta un produs drept „neutru climatic” dacă afirmația se bazează pe compensarea emisiilor, adică pe proiecte finanțate în altă parte ca să reducă emisii.

Ghidul pune formulările față în față. „Ambalaj eco.” spune prea puțin. „Această cutie este fabricată din 85% hârtie reciclată” oferă o informație precisă, care poate fi verificată. La fel, „Verde la fiecare livrare.” față de „Livrările sunt efectuate cu un camion 100% electric.” Explicația trebuie să stea chiar acolo, pe același ambalaj sau în aceeași reclamă. Ghidul spune singur că e orientativ, nu o interpretare oficială a legii.

Ce poți face: ia campaniile active, ambalajele și paginile de produs și pune lângă fiecare cuvânt „verde” dovada lui. Ce nu are dovadă se reformulează sau se scoate, ideal înainte de următoarea comandă de ambalaje. Dacă nu ești sigur de o formulare, o poți aduce în grupul nostru de WhatsApp.

Ambasada Sustenabilității a fost partener de organizare al evenimentului de lansare, alături de Oxygen, care este și unul dintre finanțatorii noștri.

2. RepRisk: cresc cazurile privind băncile și energia curată

Finance · Corporate Affairs · Sustainability

RepRisk, o firmă elvețiană care urmărește presa, rapoartele organizațiilor neguvernamentale și documentele autorităților ca să evalueze riscurile companiilor, a publicat pe 6 octombrie al cincilea raport anual despre afirmațiile de mediu înșelătoare sau exagerate. În anul încheiat în iunie 2026, 1.594 de companii din lume au apărut în astfel de cazuri, cu 28% mai multe decât cu un an înainte. A apărea într-un caz nu înseamnă a fi amendat sau condamnat. Iar RepRisk și-a schimbat în 2025 felul în care numără, așa că firma însăși cere prudență la comparațiile între ani.

Raportul arată și în ce sectoare se înmulțesc aceste cazuri. În 2022, sectoarele implicate în trecerea la o economie cu emisii reduse (energie regenerabilă, metale, minerit, programe informatice și centre de date, utilități) reprezentau 18% din asocierile cu probleme de mediu identificate de RepRisk. În 2026, ponderea lor a ajuns la 29%. În petrol și gaze, ea a scăzut de la 17% la 12%. Firmele de servicii financiare au fost 305, cu 40% mai multe decât anul trecut, iar băncile, 86, cu 23% mai multe. S-a schimbat și subiectul: cazurile legate de natură și biodiversitate aproape s-au dublat în doi ani, de la 162 la 300, și le-au depășit pe cele legate de climă și emisii, rămase aproape pe loc, la 275. Raportul nu are cifre separate pentru Europa sau pentru România.

Pentru o firmă din energie, construcții sau minerit, faptul că lucrează pentru economia cu emisii reduse nu o ferește de întrebări: o afirmație despre efectele pozitive asupra mediului poate ridica și întrebări despre teren, apă și natura din jur, nu doar despre emisiile evitate.

3. Ritter Sport acoperă cu autocolante o afirmație despre cacao

Corporate Affairs · Sustainability

Producătorul german de ciocolată Ritter Sport acoperă de câteva luni cu autocolante textul „100% din cacao provine din surse certificate ca sustenabile” de pe ambalajele vechi, a relatat la începutul lui septembrie agenția germană de presă dpa. Pe noile ambalaje, informația apare pe verso, însoțită de explicații. Compania spune că susține, în principiu, mai multă transparență, dar că nu e încă limpede cum aplică și interpretează regula diferitele țări europene. Lecția practică pentru o firmă din România: afirmația se verifică înainte de tipar. Modificările făcute după producție pot aduce costuri suplimentare.

Analiză: marketingul nu poate produce singur dovada

Regula, datele RepRisk și cazul Ritter Sport arată aceeași problemă: afirmația de mediu a devenit o informație care trebuie verificată înainte să ajungă în reclamă sau pe ambalaj. Marketingul nu poate produce singur dovada. Ea vine din produs, din producție, din achiziții și din datele pe care compania le poate verifica.

Ghidul Speaking Green recomandă ca, înainte să pornească o campanie cu mesaj de mediu, echipa să răspundă la câteva întrebări: pe ce dovezi se bazează mesajul, la ce se referă exact (produs, serviciu sau companie) și cine îl validează înainte de lansare.

Există și riscul invers, pe care ghidul îl numește: firme care fac lucruri bune și aleg să tacă, de teamă să nu greșească. Regula nu cere tăcere. Cere precizie. „Cu 30% mai puțin plastic decât ambalajul nostru din 2022” îi spune cumpărătorului mult mai mult decât „eco”, cu condiția ca procentul să fie corect și verificabil.

Întrebarea de pus în ședința de luni: ce cuvânt „verde” de pe produsele noastre n-am putea dovedi mâine, dacă ne-ar întreba Protecția Consumatorului?

Corectură: în ediția din 24 septembrie am scris că amenzile pornesc de la minimum 4% din cifra de afaceri. Greșit: 4% nu e un minim. Regula europeană cere ca, în cazurile mari, care privesc consumatori din mai multe state ale UE, amenda maximă să poată ajunge la cel puțin 4% din cifra de afaceri.

Grupul de WhatsApp face parte din Center for Responsible Communication (Centrul pentru Comunicare Responsabilă), lansat de Ambasada Sustenabilității la conferință: întâlniri și consultări despre cum vorbesc firmele corect despre mediu. În grup discutăm noile reguli, punem exemple de bune practici și lămurim neclaritățile. Completează formularul și te adăugăm.

Ambasada Sustenabilității

1. Clienții mari vor putea cere furnizorilor mai puține date de sustenabilitate

Sustainability · Finance · Corporate Affairs

Companiile mari obligate să publice un raport de sustenabilitate, adică un raport anual despre efectul firmei asupra mediului și asupra oamenilor, cer date și de la furnizori. Sunt firmele cu peste 1.000 de angajați și peste 450 de milioane de euro cifră de afaceri. Pe 21 septembrie, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a apărut regulamentul Comisiei Europene care stabilește ce le mai pot cere furnizorilor cu cel mult 1.000 de angajați. Limitele se aplică pentru anii financiari care încep de la 1 ianuarie 2027.

Pentru furnizorii cu peste 10 angajați, lista cuprinde energia consumată, emisiile estimate de gaze cu efect de seră, apa preluată din rețea sau extrasă din surse proprii, deșeurile și câteva date despre angajați: tipul contractelor, accidentele de muncă, orele de formare. Pentru firmele cu cel mult 10 angajați, lista e mai scurtă.

O directivă europeană din februarie îi dă furnizorului dreptul să refuze ce depășește lista. Clientul trebuie să-i spună când cere mai mult, iar o clauză prin care clientul impune asemenea cerințe nu îl obligă pe furnizor să le respecte. România trebuie să treacă aceste drepturi în lege până pe 19 martie 2027.

Toate aceste limite privesc doar datele cerute pentru raportul de sustenabilitate al clientului. Ce cere banca, o licitație sau o altă lege rămâne în afara lor.

Dacă trimiți formulare furnizorilor, verifică-le pe cele pentru 2027 după listă. Dacă le primești, merită să pregătești o evidență corectă a datelor de pe listă, pe care s-o folosești pentru mai mulți clienți.

2. Seceta de pe Dunăre a ajuns în contractele de energie

Finance · Corporate Affairs

Nuclearelectrica, compania care operează centrala de la Cernavodă, a anunțat la Bursă că din 27 iulie nu-și mai poate respecta integral, din propria producție, contractele de vânzare a energiei și a invocat forța majoră. Forța majoră e o situație pe care o firmă nu o poate controla și care o poate scuti de unele obligații din contract. Cauza numită de companie: „seceta severă” din bazinul Dunării, care a coborât fluviul sub nivelul de care are nevoie centrala.

Getica 95 Com, al șaselea furnizor de energie de pe piața liberă, cumpăra energie de la Nuclearelectrica. Pe 1 octombrie, a cerut insolvența la Tribunalul Buzău, adică protecția instanței pentru o firmă care nu-și mai poate plăti datoriile. Primul termen e pe 21 octombrie. Proprietarul firmei, Viorel Tudose, spune că a pierdut 230 de milioane de lei în două luni și jumătate, pentru că a trebuit să cumpere curent mai scump din piață. Getica susține că forța majoră nu o scutește automat pe Nuclearelectrica de obligația de a livra toată energia din contract. A pierdut o primă cerere în instanță și a făcut apel; disputa nu e încheiată.

Pe 6 octombrie, după ședința comandamentului energetic, secretarul de stat la Energie, Cristian Bușoi, a spus că reactoarele nu pot fi repornite „cel puțin până în data de 15 octombrie”. Tot el a spus că nu vor fi limitări de consum, nici pentru populație, nici pentru marii consumatori industriali.

Pe piața pentru energia livrată în ziua următoare, prețul mediu din septembrie a fost de 917 lei pe megawatt-oră, față de 506 lei cu un an înainte, potrivit datelor operatorului pieței: cu circa 80% mai mult. E un preț pe piața angro a energiei, nu prețul de pe factura unei firme sau a unei familii. Pe lângă secetă, prețurile gazelor și conflictul din Orientul Mijlociu pun și ele presiune pe piața energiei din Europa.

Pentru cine se ocupă de achiziții sau de bugetul firmei, cazul ridică o întrebare practică: ce spune contractul nostru de energie despre cine suportă costul dacă furnizorul nu mai poate livra?

3. Robeco: 66% dintre investitorii întrebați cred că riscurile climei vor influența prețul activelor

Finance

Administratorul de fonduri Robeco a întrebat 300 de investitori din Europa, America de Nord, Asia-Pacific și Africa de Sud, care administrează împreună circa 35.800 de miliarde de dolari. Două treimi dintre ei (66%) se așteaptă ca riscurile fizice ale climei, precum seceta, inundațiile sau căldura, să aibă un efect moderat sau mare asupra prețului activelor fizice în următorii cinci ani. Activele fizice sunt bunuri cu valoare economică, cum sunt clădirile, terenurile și infrastructura. E un sondaj de părere, publicat pe 6 octombrie de o firmă care vinde fonduri pe această temă, nu o dovadă că prețurile s-au schimbat deja. Pentru o firmă care are clădiri sau depozite, e un semnal despre întrebările pe care le-ar putea pune investitorii și finanțatorii.

Dacă ediția ți-a fost utilă, trimite-o colegului care se ocupă de furnizori sau de contractul de energie.

Share

Ambasada Sustenabilității

1. Sameday: livrarea la easybox generează cu 70,8% mai puține emisii de CO₂ decât livrarea la adresă

Finance · Sustainability

Firma de curierat Sameday a publicat pe 6 octombrie rezultatele unui studiu pe care l-a comandat firmei de consultanță Carbon Expert. Studiul a măsurat ultima parte a drumului unui colet, de la depozitul local până la client, pentru livrările din România din 2025. Rezultatul: livrarea unui colet la easybox generează cu 70,8% mai puține emisii de dioxid de carbon (CO₂) decât livrarea la adresă.

Diferența vine din kilometri. „Un curier care livrează la easybox poate ajunge la aproximativ 500 de colete/zi, față de maximum 100 de colete/zi în cazul livrării la adresă”, spune Lucian Baltaru, directorul general al Sameday. Studiul estimează că astfel au fost evitați aproximativ 62,6 milioane de kilometri în 2025. Compania are circa 6.750 de easybox-uri, iar 6 din 10 colete ale ei ajung acolo.

Un lucru de știut despre cifră: ea măsoară doar drumul curierului. Calculul cuprinde emisiile mașinilor Sameday și ale subcontractorilor, după kilometrii parcurși și combustibilul consumat, cu date din flota proprie și dintr-un eșantion de parteneri care reprezintă peste jumătate din volumul de colete. Drumul clientului până la easybox nu apare în calculul descris de companie. Cine ia coletul pe jos nu schimbă nimic. Un drum cu mașina făcut special pentru un colet ar micșora diferența.

Pentru cine vinde online, verificarea e simplă: ce variantă de livrare e bifată din start în coșul de cumpărături? Cine negociază contractul de curierat poate cere emisiile pe colet, separat pentru dulap și pentru adresă. În cazul măsurat de Sameday, mai puțini kilometri pe colet înseamnă și mai puțin combustibil consumat.

2. Deloitte: directorii aleg mai puține tipuri de măsuri de sustenabilitate. Jumătate pun beneficiul financiar pe primul loc

Finance · Sustainability · Corporate Affairs

Firma de consultanță Deloitte a publicat pe 6 octombrie sondajul său anual printre directori de companii mari: 2.156 de oameni din 29 de țări, întrebați în mai și iunie 2026. Toate companiile lor au venituri de cel puțin 500 de milioane de dolari pe an. Dintr-o listă de 12 tipuri de măsuri de sustenabilitate, directorii au bifat în medie 3,4. Anul trecut bifau 5.

În același timp, 78% dintre directori spun că investițiile firmei lor în sustenabilitate au crescut în ultimul an. Întrebați care e primul lucru la care se uită când decid o investiție în sustenabilitate, 51% au răspuns beneficiul financiar, pe termen scurt sau lung. Pentru 26%, primul criteriu sunt obiectivele de sustenabilitate. Și doar 18% mai spun că firma își schimbă modelul de afaceri din acest motiv, față de 40% anul trecut.

Este un sondaj: directorii spun ce fac, iar răspunsurile lor nu sunt verificate independent. România nu e printre cele 29 de țări, iar Deloitte vinde consultanță în domeniu. Multe companii mari de aici aparțin însă unor grupuri internaționale de mărimea asta.

Pentru cine pregătește acum proiectele pe 2027, ideea e practică: lângă fiecare proiect de sustenabilitate, o cifră. Cât economisește sau cât aduce. E primul lucru la care se uită jumătate dintre directorii întrebați.

3. Căldura extremă e principalul risc climatic pentru asigurările de viață și de sănătate, spune autoritatea europeană

Corporate Affairs · Finance

Autoritatea europeană care supraveghează asigurările și pensiile private, numită EIOPA, a publicat pe 30 septembrie un raport despre cum afectează clima asigurările de viață, de sănătate și fondurile de pensii organizate de angajatori. Concluzia: pentru aceste asigurări, principalul risc climatic este căldura extremă.

Raportul numără între 250.000 și 320.000 de morți din cauza valurilor de căldură, din 2000 încoace, în Uniunea Europeană, Norvegia, Islanda și Liechtenstein. În Uniunea Europeană, între 1980 și 2024, căldura a provocat 97% din decesele puse pe seama vremii extreme.

Deocamdată, impactul financiar asupra asigurătorilor este limitat, spune autoritatea. Decesele în plus din valurile de căldură sunt compensate în parte de scăderea deceselor de iarnă. Oamenii asigurați sunt mai tineri și mai înstăriți decât restul populației. Iar cea mai mare parte a cheltuielilor de sănătate e plătită din bani publici. Riscul e însă așteptat să crească, iar autoritatea îi îndeamnă pe asigurători să îl pună în calculele lor. Printre asigurările numite sunt cele de cheltuieli medicale, de protecție a venitului și de accidente de muncă.

Raportul nu spune nimic despre prețul asigurărilor și nu are o concluzie separată pentru România. Cine negociază asigurarea de sănătate sau de accidente a angajaților poate totuși întreba brokerul dacă asigurătorul se uită deja la munca pe căldură. Iar cine răspunde de siguranța muncii are o sursă oficială în plus pentru măsurile de vară.

Analiză: când clima ajunge în calculul financiar

La easybox, aceeași schimbare scade și kilometrii curierului, și emisiile livrării: curierul oprește o dată și lasă multe colete. Studiul nu dă însă nicio cifră de cost, iar drumul clientului până la easybox nu apare în calculul descris public de companie.

Sondajul Deloitte arată după ce aleg directorii: au bifat 3,4 tipuri de măsuri din 12, față de 5 anul trecut, iar pentru jumătate dintre ei primul criteriu e beneficiul financiar. Asta nu înseamnă că firmele renunță: 78% spun că investițiile au crescut. Înseamnă că jumătate dintre directori judecă un proiect întâi după ce aduce firmei.

Raportul autorității europene arată cealaltă parte: riscul. Pentru asigurători, impactul financiar al căldurii e deocamdată limitat. Dar riscul e numărat oficial și e așteptat să crească.

Cele trei surse nu se dovedesc una pe alta. Avem un studiu comandat de o companie, un sondaj fără România și un raport european. Împreună arată unde ajunge discuția despre climă în firme: la beneficii financiare și la riscuri.

Fraza pe care o poți repeta într-o ședință: Sameday spune, pe baza unui studiu pe care l-a comandat, că livrarea unui colet la easybox generează cu 70,8% mai puține emisii de CO₂ decât livrarea la adresă. Care dintre proiectele noastre poate arăta și efectul asupra emisiilor, și beneficiul financiar?

Dacă ediția ți-a fost utilă, trimite-o colegului care răspunde de livrări sau de buget.

Share

Ambasada Sustenabilității

1. România are peste 10.000 de puncte publice de încărcare. Gradul de utilizare: 4–5%

Finance · Corporate Affairs

România avea în august 2026 peste 10.000 de puncte publice de încărcare, de șase ori mai multe decât acum cinci ani, arată datele pentru România din studiul Roland Berger despre încărcarea mașinilor electrice. Gradul mediu de utilizare a stațiilor publice e de numai 4–5%, potrivit studiului. Datele publicate nu arată ce măsoară exact acest procent și cum a fost calculat. Un raport separat, al companiei de plăți Global Payments, numără tot peste 10.000 de puncte și peste 75.000 de mașini electrice în circulație la sfârșitul lui septembrie.

Cresc și înmatriculările de mașini electrice. În primele opt luni s-au înmatriculat circa 7.000 de mașini electrice noi, cu aproximativ 50% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025. Ponderea lor în mașinile noi a urcat de la 4,9% la 8,2%, potrivit Roland Berger. În Uniunea Europeană s-au vândut 1,64 milioane de mașini complet electrice în aceleași opt luni, cu 45% mai multe, potrivit Transport & Environment, o organizație care militează pentru transport cu emisii mai mici. Organizația estimează că vânzările modelelor cu preț de pornire sub 25.000 de euro ar urma să fie în 2026 de șapte ori mai mari decât în 2024 și pune creșterea pe seama regulilor europene pentru emisiile de CO₂ ale mașinilor noi.

România trece, spune Szabolcs Nemes, de la Roland Berger, de la construirea rețelei la „creșterea gradului de utilizare”. Pentru cine răspunde de flota unei companii, nu mai ajunge să întrebe câte stații există în România. Contează unde sunt, cât de ușor pot fi folosite și unde pot încărca angajații. Merită refăcut calculul pentru mașinile care ies din leasing în 2027, cu modelele noi, mai ieftine. Iar cine vrea să pună o stație publică are un motiv să ceară întâi cifrele de utilizare din zonă.

2. Germania: fără încărcare proprie, doar 14% ar cumpăra o mașină electrică

Corporate Affairs · Finance

În Germania, un sondaj printre 3.000 de oameni care ar putea cumpăra o mașină electrică arată că, dintre cei fără un loc propriu de încărcare, 14% vor să cumpere una. Dintre cei care au, 51%. Sondajul aparține fundației Stiftung Klimaneutralität și completează o analiză a institutului de cercetare Öko-Institut, prezentată pe 1 octombrie. 70% dintre cei întrebați nu pot încărca acum nici acasă, nici la serviciu.

Analiza calculează și cine trece primul la mașina electrică. Într-un scenariu al autorilor, gospodăriile cu mașină de serviciu au în 2030 jumătate din mașini electrice. Gospodăriile cu venituri mici care folosesc mult mașina ajung abia la 40–45% în 2035. În același an, ponderea ajunge la 76% în gospodăriile cu mașină de serviciu.

Cifrele sunt pentru Germania și măsoară o intenție, nu o cumpărare. Pentru România nu am găsit date comparabile. Întrebarea se poate pune însă în orice companie: câți angajați ar trece la o mașină electrică dacă ar putea încărca în parcarea firmei? Cine proiectează sau administrează blocuri și clădiri de birouri poate planifica încărcarea din start.

3. Schneider Electric ajută firmele mici și mijlocii partenere să-și calculeze emisiile

Finance · Sustainability

Schneider Electric a anunțat pe 28 septembrie că extinde în toată lumea un program pentru firmele mici și mijlocii care lucrează cu echipamentele sale: constructori de tablouri electrice, firme de instalații, integratori de sisteme. Programul include acces la instrumentul firmei franceze Greenly pentru calculul emisiilor proprii, cursuri, verificări la distanță și un plan de reducere. Schneider estimează valoarea pachetului la peste 30.000 de euro pe an pentru fiecare partener. În faza de test, din zona Pacificului, un producător din Australia a găsit economii posibile de peste 178.000 de dolari prin eficientizarea sistemului de aer comprimat, mutarea consumului în alte intervale și reglarea echipamentelor.

Cealaltă parte se vede într-un sondaj printre peste 180 de furnizori, publicat pe 1 octombrie de rețeaua profesională Scope 3 Peer Group. 43% au spus că li se cer emisii mai mici, dar contractele se dau tot după preț, deși varianta cu emisii mai mici costă mai mult. Aproape un sfert s-au plâns de specificații care nu le lasă loc de schimbare. Sondajul e mic și nu arată din ce țări sau domenii vin răspunsurile. Ceva asemănător s-a auzit și în România: șeful Henkel spunea că „încă clienții nu sunt dispuși să plătească mai mult” pentru produse cu emisii reduse.

Schneider spune că extinde programul la nivel global, dar comunicatul nu precizează separat România și nici calendarul pe țări. Pentru un furnizor, exemplul e bun de citat la următoarea cerere de date despre emisii: ce oferă clientul în schimb? Pentru un director de achiziții, verificarea e simplă: cerem emisii mai mici și apoi alegem doar după preț?

Analiză: numărul stațiilor nu spune tot

Numărul stațiilor publice nu spune singur cât de ușor e să folosești o mașină electrică. România are peste 10.000 de puncte publice, de șase ori mai multe decât acum cinci ani, iar gradul lor mediu de utilizare e de 4–5%.

Datele românești nu explică de ce. Nu avem încă o măsurătoare publică a cauzelor. Sondajul german arată însă că intenția de cumpărare e mult mai mare acolo unde există încărcare proprie: 51%, față de 14%. Cifrele sunt pentru Germania. Întrebarea se poate pune oriunde: unde încarcă omul care stă la bloc?

Aceeași problemă practică apare la furnizori. O firmă mică poate primi cerințe noi despre emisii înainte să aibă instrumentele pentru ele. Schneider a ales să pună instrumentele în program.

Pentru cine ia decizii într-o companie, de aici ies două întrebări. Pot angajații să încarce la noi? Și ce le oferim furnizorilor mici cărora le cerem cifre?

Fraza pe care o poți repeta într-o ședință: România are peste 10.000 de puncte publice de încărcare, cu un grad mediu de utilizare de 4–5%, potrivit Roland Berger. Pentru flota noastră contează și unde încarcă oamenii acasă și la serviciu, nu doar câte stații sunt.

Dacă ediția ți-a fost utilă, trimite-o colegului care răspunde de flotă sau de achiziții.

Share

Ambasada Sustenabilității

1. Cerealele s-au scumpit cu 5%, iar prognoza pentru recolta Europei a scăzut

Finance · Corporate Affairs

Indicele prețurilor la alimente, calculat de organizația ONU pentru alimentație și agricultură, numită FAO, a ajuns în septembrie la 136 de puncte. E cu 5,8% peste nivelul de acum un an. Cerealele au urcat cu 5,1% față de august. Grâul s-a scumpit cu 6,3%, iar porumbul cu 5,6%. Nu s-a scumpit tot: carnea s-a ieftinit ușor, lactatele au rămas aproape neschimbate, iar indicele general este încă cu 15% sub vârful din martie 2022.

FAO nu pune scumpirea pe seama secetei din Europa. Numește blocajele de transport din Marea Neagră, vremea uscată din America de Nord, recoltele mai slabe decât se aștepta în Statele Unite, exporturile mai mici ale Braziliei și incertitudinea privind transportul prin Strâmtoarea Ormuz.

Seceta europeană e a doua veste. ECIU, o organizație britanică de analiză pe teme de energie și climă, a comparat prognoza de recoltă din iunie cu cea din septembrie, ambele făcute de asociația europeană a comercianților de cereale. Diferența: 16,7 milioane de tone de grâu, porumb și orz, adică până la 3,2 miliarde de euro la prețurile de acum. Cea mai mare scădere e în Franța, 5,8 milioane de tone. E diferența dintre două prognoze, nu o pagubă numărată în câmp.

În analiza ECIU, România apare printre cele patru țări cu prognoza revizuită în sus. Vestul țării arată altfel. Datele centralizate de Ministerul Agriculturii indicau, la 22 septembrie, 70.443 de hectare raportate ca afectate de secetă, mai ales în Arad, Bihor și Timiș. Iar seceta continuă: meteorologii anunță pentru 2–8 octombrie secetă în sol în cea mai mare parte a țării și spun că arăturile se fac cu greu. Recomandă totuși continuarea semănatului de grâu și orz.

Dacă răspunzi de achiziții sau de buget într-o firmă de morărit, panificație, ulei, furaje, carne sau comerț alimentar, poți face două lucruri. Refă costul materiei prime pentru lunile următoare cu prețurile de acum. Și întreabă-ți furnizorii din vest ce întârzieri au la lucrările de toamnă și dacă lipsa apei le schimbă planul de producție sau livrările. Am scris în septembrie că Franța a cerut cereale din România după o recoltă slabă de porumb. Următorul indice FAO apare pe 6 noiembrie.

2. Banca Angliei verifică riscul climatic din credite

Finance · Corporate Affairs

Pe 30 septembrie, autoritatea britanică de supraveghere bancară, parte a Băncii Angliei, le-a trimis directorilor financiari ai mai multor bănci concluziile analizei sale despre felul în care riscul climatic intră în calculul pierderilor din credite. Întrebarea ei: mai poate un client să-și plătească sau să-și reînnoiască împrumutul dacă îi cresc dobânda, asigurarea ori costul lucrărilor de adaptare, sau dacă îi scade valoarea garanției?

Deocamdată, nicio instituție analizată nu a identificat un efect semnificativ asupra pierderilor estimate din credite. Autoritatea spune însă că tocmai la reînnoirea creditelor dovezile au fost mai puține decât în rest. Dă drept exemple bune băncile care strâng date despre cât de ușor și la ce preț se asigură o proprietate și pe cele care calculează cât pierde din valoare o clădire cu clasă energetică slabă. Scrisoarea privește băncile britanice și e o evaluare, nu o regulă nouă.

În aceeași zi, cercetători de la Universitatea Aalto din Finlanda au publicat un studiu bazat pe 25 de interviuri cu specialiști în finanțare din Europa. Ei spun că o locuință cu o clasă energetică bună poate ajuta cumpărătorul să obțină condiții mai bune, iar una cu o clasă foarte slabă poate fi mai greu de finanțat. Studiul nu are cifre.

Directorul financiar poate verifica de pe acum ce clasă energetică au clădirile puse garanție și cu cât a crescut polița de asigurare în ultimii ani. În zona euro, am scris în august că Banca Centrală Europeană va reduce cu până la 5% valoarea unor împrumuturi folosite de bănci drept garanție, în funcție de riscul climatic. Măsura ar urma să se aplice cel mai devreme de la sfârșitul lui 2027.

3. Bilanțul verii: căldură record pentru oameni și râuri la minime

Corporate Affairs · Sustainability

Serviciul european de observare a climei, Copernicus, a publicat pe 2 octombrie bilanțul verii. 52% din suprafața Europei a trecut cel puțin o dată în această vară de pragul de 38°C resimțite, nivel pe care serviciul îl numește „stres termic foarte puternic”. E un record. Vestul Europei a avut cea mai caldă vară măsurată, cu 2,5°C peste media anilor 1991–2020. Pentru întreaga Europă, a fost a treia cea mai caldă vară măsurată.

În iulie și august, Rinul, Dunărea, Padul, Loara, Ronul și Sena au avut în același timp debite minime record sau aproape de record. Copernicus spune că apa puțină a încurcat transportul de marfă și a pus presiune pe irigații, pe hidrocentrale și pe răcirea centralelor nucleare. Bilanțul nu are cifre pe țări și nu pomenește România; Dunărea e singura legătură directă. Nu are nici cifre de cost.

Pentru cine răspunde de oameni sau de operațiuni, acum e momentul să numere câte zile de lucru a încurcat căldura vara aceasta și cât a costat. E o cifră utilă pentru programul de lucru și bugetul verii viitoare. Am arătat în septembrie că munca pierdută la căldură costă mai mult decât pagubele din agricultură.

Analiză: cifrele verii vin pe rând

Vara s-a terminat, dar cifrele ei abia sosesc, și nu toate odată. Bilanțul Copernicus a apărut la o lună după sfârșitul sezonului. Prognoza de recoltă a scăzut între iunie și septembrie. În creditare, efectele sunt încă greu de măsurat: autoritatea britanică spune că instituțiile analizate nu au identificat deocamdată un efect semnificativ.

Și în România cifrele vin pe rând. Datele centralizate de Ministerul Agriculturii la 22 septembrie indicau, pentru județul Satu Mare, 111 hectare raportate ca afectate de secetă. O săptămână mai târziu, Prefectura anunța 39.043 de hectare, mai ales porumb și floarea-soarelui, iar fermierii din județ mai pot depune înștiințări până pe 15 octombrie. Sunt două momente și două raportări diferite. Nu știm dacă cele două cifre au aceeași bază, deci nu le putem compara direct. Diferența arată însă cât de incompletă poate fi o situație națională cât timp evaluările locale sunt încă în desfășurare.

Fraza pentru ședință, ca opinie a noastră: cine își reface bugetul abia după cifra oficială riscă să o facă prea târziu.

Dacă ediția ți-a fost utilă, trimite-o colegului care răspunde de achiziții sau de buget.

Share

Ambasada Sustenabilității

1. Rinul: transportul s-a scumpit de circa cinci ori

Finance · Corporate Affairs

Stația de la Kaub, administrată de autoritatea germană a căilor navigabile, a măsurat azi, la ora 10:00 în România, zero centimetri. Vechiul record al stației, 25 de centimetri în octombrie 2018, fusese depășit încă din august. Cifra e citită pe o miră, nu înseamnă adâncimea apei, iar Rinul nu a secat. Barjele pot totuși transporta doar o parte din încărcătura normală. Operatorul de containere Contargo anunță că ar putea suspenda cursele spre Rinul superior și mijlociu.

Potrivit Bloomberg, transportul pe Rin costă acum de circa cinci ori mai mult decât la începutul verii. BASF, care a construit după 2018, împreună cu compania de transport fluvial HGK Shipping, barje care pot naviga la niveluri foarte scăzute ale apei, spune că nu se așteaptă la pagube economice majore. În toată Germania sunt doar 13 astfel de barje. Shell și Lanxess au mutat o parte din marfă pe tren și pe șosea, alternative și ele scumpe. Dacă nivelul rămâne 30 de zile sub 78 de centimetri, producția industrială a Germaniei scade de regulă cu circa 1%, estimează Institutul pentru Economia Mondială din Kiel.

Și Dunărea are debite foarte scăzute: institutul român de hidrologie anunță că intră în țară cu 1.350 de metri cubi pe secundă și coboară spre 1.250 până pe 8 octombrie, față de o medie de 3.900 în octombrie. După calculul nostru, e cam o treime din debitul obișnuit.

Nu am găsit niciun furnizor din România afectat săptămâna aceasta. Dar dacă furnizorii tăi din Germania trimit marfa pe Rin, costul poate ajunge și la tine. Directorul de achiziții poate întreba pe ce drum vine marfa și cine plătește, în contract, suprataxa pentru nivel scăzut al apei. Directorul financiar poate pune suprataxele într-un scenariu de buget.

Subscribe now

2. Camioanele plătesc din 1 octombrie taxa de drum la kilometru

Finance · Corporate Affairs

De la 1 octombrie, camioanele de peste 3,5 tone nu mai plătesc rovinieta, o taxă pe perioadă, ci taxa de drum pe kilometrii parcurși, prin sistemul TollRo. Tariful depinde de greutate, de tipul drumului și de norma de poluare a motorului, numită Euro. Tabelul publicat de patronatul transportatorilor UNTRR arată, pentru camioanele de peste 12 tone, pe autostradă: 0,48 lei pe kilometru pentru Euro VI (cele mai noi), 0,55 pentru Euro V și IV și 0,62 pentru Euro III și mai vechi. Pe drumurile naționale, tarifele sunt aproximativ la jumătate. Un camion Euro III sau mai vechi plătește pe autostradă cu circa 29% mai mult decât unul Euro VI: poluarea are acum un preț pe kilometru.

Diferența față de vechea rovinietă vine mai ales din noul mod de taxare, nu din clasele Euro. Asociația ASTRA calculează că un camion de peste 12 tone, Euro VI, care face 140.000 de kilometri pe an (60% pe autostradă, 40% pe drumuri naționale), plătește 53.760 de lei, față de 7.493 cu rovinieta. Sunt cifrele ASTRA, o organizație a transportatorilor. Nu am găsit un calcul independent și nu am putut confirma separat suma rovinietei. Platforma a avut probleme în prima zi, iar CNAIR, compania de drumuri, spune că nu îi sancționează pe utilizatorii care nu au putut plăti din cauza problemelor tehnice. Obligația de plată rămâne însă în vigoare. Transportatorii spun că vor trece costul mai departe „integral și imediat”.

Directorul de logistică poate reface costul fiecărei rute cu tarifele pe kilometru. Directorul financiar poate cere transportatorului defalcarea noii taxe, nu un procent general. La înnoirea flotei, norma Euro intră direct în costul rutei.

Subscribe now

3. Jumătate dintre europeni au fost expuși în 2026 la ozon ridicat

Corporate Affairs · Sustainability

Ozonul de la sol nu e același lucru cu stratul de ozon care ne apără de razele ultraviolete. E un gaz care se formează lângă sol, când gazele de eșapament și cele din industrie reacționează la soare puternic și căldură. În cantități mari, poate irita căile respiratorii.

Serviciul european Copernicus a publicat pe 30 septembrie un raport despre aer. Jumătate din populația Europei a fost expusă, în primele opt luni din 2026, la niveluri de ozon asociate de Copernicus cu o calitate a aerului „slabă”, „foarte slabă” sau „extrem de slabă”. Raportul leagă formarea ozonului de condiții ca valurile de căldură. Nu are cifră pentru România.

Pentru România avem un studiu al unor cercetători de la Universitatea din București, publicat în Environmental Pollution. Între 2013 și 2024, ozonul de vară a crescut cu peste 15 micrograme pe metru cub pe deceniu în sud-est și în vest, în Ialomița, Călărași, Giurgiu, Buzău, Timiș și Bihor, iar la Giurgiu cu aproape 28. Autorii spun, într-un articol în română, că pe măsură ce verile devin mai calde și mai lungi, perioada în care se formează ozonul se extinde. Studiul măsoară tendința verii, nu cât au respirat oamenii anul acesta.

Planul de caniculă se uită, de obicei, doar la temperatură. Responsabilul cu sănătatea și securitatea în muncă, șeful de șantier sau de depozit poate ține cont și de prognoza de ozon. Dacă ea arată valori mai mari după-amiaza, munca grea în aer liber poate fi mutată mai devreme. Am arătat deja că munca pierdută la căldură costă mai mult decât pagubele din agricultură.

Pe scurt: un ghid gratuit despre regulile europene

Corporate Affairs · Sustainability

Frank Bold, organizație parteneră a Ambasadei Sustenabilității, a publicat în septembrie a doua ediție a ghidului despre legislația europeană de sustenabilitate. Acoperă zece acte europene, între care regulile de raportare, verificarea lanțului de furnizori și mecanismul care pune un cost pe carbonul din anumite importuri, și arată ce s-a schimbat după simplificare. Se descarcă gratuit, cu adresa de e-mail. Pe 9 octombrie, Frank Bold prezintă online cercetarea realizată pe 100 de companii mari: cum își raportează planurile climatice și emisiile.

Subscribe now

Analiză: cine s-a pregătit între două secete

Lindt a redus pe 29 septembrie estimarea de creștere a vânzărilor pe 2026, de la 4–6% la 0–2%. Compania dă trei motive: clienți mai atenți la preț în Germania, Elveția și Austria, scumpirile din cauza cacaoului la preț record și un val de căldură fără precedent în Europa. Directorul general estimează că valul de căldură a redus creșterea vânzărilor cu circa 1,5 puncte procentuale. Căldura nu a fost singura cauză, dar Lindt a trecut-o explicit printre motivele revizuirii.

Cele trei semnale de azi nu au o cauză comună: transportul pe apă, taxarea pe șosea și condițiile de lucru în aer liber sunt probleme operaționale diferite. Le leagă o singură întrebare: ce poți pregăti înainte ca presiunea să ajungă în costuri? Rinul a avut un episod sever de apă scăzută și în 2018. După el, BASF a investit în barje care pot naviga la niveluri foarte scăzute și spune acum că nu se așteaptă la pagube mari. Nu știm cât a costat-o investiția și nici cât a economisit. Știm doar ce a făcut: s-a pregătit între două secete, nu în timpul uneia.

Fraza pentru ședință, ca opinie a noastră: seceta merită o linie în buget, nu o scuză după ce a venit.

Dacă ediția ți-a fost utilă, trimite-o colegului care răspunde de achiziții sau de logistică.

Share

Ambasada Sustenabilității