Poți parcurge de două ori lista celor 27 de orașe europene înscrise în competiție. Vei găsi capitale precum Roma, orașe industriale din Polonia, Košice din Slovacia, Vratsa din Bulgaria și chiar Ternopil din Ucraina. Nu vei găsi însă niciun oraș din România.
Absența devine mai importantă acum, după ce Comisia Europeană a anunțat cele opt orașe ajunse în finala pentru titlurile European Green Capital și European Green Leaf 2028. România nu a fost eliminată din concurs. Pur și simplu, niciun oraș românesc nu s-a înscris.
Un concurs care seamănă cu un audit
Denumirea competiției te poate face să te gândești la parcuri, piste de biciclete și campanii de plantare. Evaluarea este însă mai apropiată de un diagnostic al administrației locale decât de un concurs de frumusețe urbană.
Un grup de experți independenți analizează fiecare oraș în șapte domenii: calitatea aerului, administrarea apei, biodiversitatea și folosirea terenurilor, deșeurile și economia circulară, zgomotul, reducerea emisiilor și adaptarea la schimbările climatice. Din cele 27 de candidaturi eligibile, cinci orașe mari și trei orașe mai mici au trecut în etapa finală.
Bielsko-Biała, din Polonia, a ajuns în finală după ce a prezentat peste 30 de măsuri prin care a redus emisiile clădirilor și ale sistemului de încălzire. Košice a arătat cum folosește datele despre calitatea aerului în planificarea urbană și cum cooperează cu firmele pentru a reduce presiunea asupra rețelei publice de apă. Porto a investit timp de un deceniu în infrastructură și refacerea ecosistemelor urbane, iar Zaragoza și-a conectat spațiile verzi printr-un plan comun de infrastructură.
Nu sunt proiecte izolate adunate într-o prezentare. Orașele trebuie să demonstreze că datele, investițiile și deciziile din mai multe departamente lucrează în aceeași direcție.
Planurile nu sunt suficiente
Cele opt finaliste vor intra în etapa decisivă pe 7 și 8 octombrie. Aici nu vor mai fi evaluate doar rezultatele tehnice, ci și felul în care își conduc transformarea, colaborează cu locuitorii și companiile și pot pune în aplicare ceea ce promit.
Această separare este importantă. Un oraș poate avea strategii pentru energie, mobilitate, apă, deșeuri și adaptare climatică, dar existența documentelor nu dovedește că instituțiile cooperează sau că investițiile se susțin reciproc. Competiția verifică întâi performanța și abia apoi viziunea, guvernanța și comunicarea.
Câștigătorul European Green Capital va primi 600.000 de euro, iar unul sau două orașe mai mici pot primi câte 200.000 de euro. Sumele ajută la organizarea anului în care orașul poartă titlul, dar sunt reduse în comparație cu bugetele necesare pentru transport, rețele de apă, termoficare sau protecție împotriva inundațiilor.
Valoarea mai greu de observat este comparația. Fiecare oraș înscris primește o evaluare independentă, iar finalistele câștigă acces la vizibilitate și la o rețea europeană de administrații care au trecut prin același proces. Comisia susține că titlul poate atrage turiști și investitori, dar pagina competiției nu oferă o măsurare care să permită verificarea acestui efect. Diagnosticul tehnic și comparația cu alte orașe rămân, în schimb, beneficii concrete chiar și fără câștigarea premiului.
România a mai încercat
Absența din ediția pentru 2028 nu înseamnă că orașele românești nu au participat niciodată. Brașov a candidat pentru titlul European Green Capital 2025 și a revenit în competiția pentru ediția din 2026. Bistrița a ajuns chiar în finala European Green Leaf 2022.
Prin urmare, nu există o barieră care să împiedice orașele din România să participe. În ediția actuală, o administrație din Bulgaria a intrat în concurs, iar două orașe din Polonia și Slovacia au ajuns în finală. Un oraș din Ucraina a depus o candidatură în timp ce țara continuă să suporte costurile războiului.
Asta slăbește explicația comodă potrivit căreia astfel de competiții sunt rezervate orașelor bogate din vestul Europei. Candidatura cere resurse și competențe, dar mai ales capacitatea de a aduna date, de a demonstra rezultate și de a accepta o comparație externă.
Ce contează pentru tine
Orașul nu este doar adresa de pe cartea de vizită a unei companii. El stabilește o parte importantă din mediul în care firma își transportă oamenii și produsele, găsește angajați, accesează apa și energia, își administrează deșeurile și încearcă să-și protejeze activele de căldură, secetă sau inundații.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică descrie orașele drept centre care atrag talent și investiții și care pot accelera productivitatea și inovarea. În același timp, fenomenele meteo și climatice extreme au produs în Uniunea Europeană pierderi economice estimate la 822 de miliarde de euro între 1980 și 2024. Peste un sfert din aceste pierderi s-au acumulat numai între 2021 și 2024.
O companie își poate consolida propria clădire, își poate asigura activele și își poate pregăti planul de continuitate. Nu poate administra însă singură canalizarea orașului, transportul public, sistemul de termoficare, spațiile care reduc temperatura sau rețeaua care trebuie să funcționeze în timpul unui eveniment extrem.
Din acest motiv, performanța administrației locale începe să conteze și în deciziile despre investiții, amplasarea operațiunilor și păstrarea angajaților. O candidatură bine documentată nu rezolvă problemele orașului, dar arată dacă administrația le măsoară, dacă departamentele lucrează împreună și dacă planurile pot fi verificate din exterior.
România nu trebuie să câștige un titlu european pentru a beneficia de acest proces. Trebuie mai întâi să intre în comparație. Într-o economie în care orașele concurează pentru aceiași oameni și același capital, absența din clasament nu te protejează de evaluare. Îi lasă doar pe ceilalți să stabilească standardul.
Ambasada Sustenabilității
