Într-o ședință de investiții, panourile fotovoltaice au un avantaj pe care un sistem de reparare sau un produs reutilizabil nu îl au: pot fi puse repede într-un Excel. Costul este cunoscut, economia de energie poate fi estimată, iar perioada de recuperare poate fi prezentată boardului.
Un recipient reîncărcabil, un serviciu de recondiționare sau un produs oferit pe bază de abonament schimbă însă producția, logistica, contractele și relația cu clientul. Este mai greu de calculat și mai greu de implementat. De aceea, intră mai greu în buget.
Această diferență explică una dintre principalele concluzii ale studiului Deloitte despre stadiul economiei circulare în România: energia regenerabilă a devenit poarta de intrare preferată către circularitate.
Cifra de 77% nu descrie toate companiile
Un articol publicat de The Romania Journal rezumă rezultatul prin formula „opt din zece companii”. Pentru a citi corect cifra, sunt necesare două precizări.
Studiul a fost realizat în rândul a 55 de companii, antreprenoriale sau filiale ale unor corporații multinaționale, cu respondenți din departamentele de sustenabilitate și din conducere. Datele au fost colectate între septembrie 2025 și aprilie 2026. Este, așadar, un barometru al unor organizații deja expuse subiectului, nu un eșantion reprezentativ pentru toate firmele din România.
Mai important, numai 58% dintre respondenți au declarat că au un plan de investiții pentru aplicarea principiilor economiei circulare. Procentul de 77% se referă la acest grup. Cu alte cuvinte, regenerabilele sunt principala alegere a companiilor care au deja un plan, nu o investiție făcută de opt din zece firme din întreaga economie.
Ierarhia rămâne însă relevantă. Dintre companiile cu planuri de investiții, 77% includ energia regenerabilă, 62% retehnologizarea și pregătirea angajaților, iar 54% optimizarea resurselor, materiile prime și cercetarea. La nivelul strategiilor declarate, energia regenerabilă apare ca prioritate pentru 89% dintre respondenții care au o strategie circulară, înaintea optimizării resurselor, menționată de 68%.
Capitalul propriu favorizează proiectele ușor de măsurat
Alegerea este financiar rațională. Companiile urmăresc proiecte care reduc rapid factura, limitează expunerea la volatilitatea energiei și pot fi evaluate printr-o perioadă de recuperare relativ clară.
Această preferință devine și mai ușor de înțeles când privim finanțarea. În ediția actuală a studiului, 84% dintre companiile cu investiții se bazează pe surse proprii, față de 70% în ediția precedentă. Numai 9% indică finanțarea europeană, în scădere de la 27%, iar 22% iau în calcul creditul bancar.
Când capitalul extern este greu de accesat, birocrația este mare, iar mecanismele de sprijin sunt impredictibile, compania alege proiectul pe care îl poate controla.
Panourile, echipamentele noi și reducerea consumului câștigă în fața unei schimbări care afectează simultan produsul, furnizorii, clientul și modul de obținere a veniturilor.
Raportul confirmă această prudență. Retehnologizarea este considerată cea mai costisitoare măsură de 58% dintre respondenți, energia regenerabilă de 40%, iar schimbarea modelului de business de 33%. România nu duce lipsă de intenție. Duce lipsă de capital disponibil pentru experimente structurale.
Modelul de business rămâne aproape liniar
Energia regenerabilă poate reduce emisiile și costul de operare. Poate crește predictibilitatea și poate proteja marja. Dar nu transformă singură o companie liniară într-una circulară.
Agenția Europeană de Mediu descrie circularitatea prin păstrarea produselor și materialelor în economie mai mult timp: proiectare pentru durabilitate, reparare, reutilizare, recondiționare, redistribuire și refabricare. Energia este una dintre resursele sistemului; bucla se închide însă prin ceea ce se întâmplă cu produsul și materialul.
Aici apare limita pieței românești. Numai 19% dintre companiile cu planuri de investiții includ modificări ale modelului de business. Doar 15% finanțează centre de reparare și recondiționare, iar 31% investesc în ecodesign sau în măsuri pentru recuperarea produselor la sfârșitul utilizării.
Aceste procente spun mai mult despre maturitate decât cifra de 77%. Companiile reduc costul modelului existent, dar mult mai puține schimbă modelul.
Diferența economică este majoră. Circularity Gap Report 2026 estimează că economia globală pierde anual aproximativ 25,4 trilioane de euro prin utilizarea ineficientă a resurselor, eliminarea prematură a produselor și folosirea insuficientă a activelor. Oportunitatea circulară nu constă doar în cumpărarea unui kilowatt-oră mai curat, ci în păstrarea valorii deja create.
Ce contează pentru tine
În următoarea discuție despre investiții, separă trei efecte care sunt frecvent puse sub aceeași etichetă. Energia regenerabilă reduce expunerea la prețul energiei și emisiile. Eficiența scade consumul de resurse. Circularitatea păstrează produsul, materialul sau activul în utilizare și schimbă modul în care compania creează și recuperează valoare.
Unele proiecte le pot face pe toate trei. Dar eticheta nu trebuie să înlocuiască rezultatul.
Testul util este simplu: ce material virgin evită investiția, ce durată de viață prelungește, ce produs recuperează și ce valoare păstrează în companie? Dacă răspunsul se oprește la factura de energie, ai probabil un proiect energetic bun. Nu neapărat un model circular.
Poți verifica unde se află organizația ta între conformare, eficiență și schimbarea modelului de business prin Testul de maturitate în sustenabilitate.
România poate instala mai multe panouri și poate consuma mai puțină energie fără să schimbe felul în care proiectează, vinde, repară și recuperează produsele. Contorul va merge mai încet. Economia poate rămâne la fel de liniară.
Ambasada Sustenabilității
