Un parc eolian de aproape 100 MW din Galați a primit licența pentru exploatarea comercială. În spatele proiectului există un contract pe 12 ani cu Apple pentru o parte importantă din producție și finanțare bancară de la Erste Group și BCR.
Este o combinație care spune mai mult despre piață decât încă 99 MW adăugați în România: contractele pe termen lung dintre companii și producătorii de energie devin unul dintre mecanismele prin care riscul noilor investiții poate fi împărțit.
În radarul de astăzi, același proces — economia care se adaptează la reducerea emisiilor și la efectele crizei climatice — apare în alte trei locuri: în investițiile masive în baterii, în încercarea UE de a păstra aluminiul reciclabil în Europa și în costul materiilor prime alimentare.
Parcul eolian din Galați primește licența. Apple are un contract pe 12 ani pentru o parte din producție
Finance · Corporate Affairs · Sustainability
ANRE a acordat companiei Green Breeze SRL licența pentru exploatarea comercială a capacității de producere a energiei electrice, potrivit documentelor aprobate în ședința din 3 septembrie. Decizia nu trebuie confundată cu o confirmare că producția comercială a început deja: OX2 afișează încă proiectul ca fiind în construcție.
Parcul din Cuca, județul Galați, are 99,2 MW, 16 turbine Vestas și o producție anuală estimată la 312 GWh. Proiectul este deținut de Nala Renewables, iar OX2 îl construiește și urmează să asigure managementul tehnic și comercial.
Partea mai puțin obișnuită pentru piața românească este contractul din spatele proiectului. Când OX2 a vândut parcul către Nala Renewables în 2024, compania a anunțat că tranzacția include un contract pe 12 ani cu o corporație multinațională, pentru o parte semnificativă din energia produsă. Apple a confirmat ulterior că ea este cumpărătorul și că va achiziționa energie de la proiectul de 99 MW din Galați printr-un acord pe termen lung inițiat de OX2.
Contractul este însă financiar, nu o livrare fizică de electricitate către Apple. OX2 a explicat pentru HotNews că energia produsă va fi vândută pe piață, iar cele două părți își reglează financiar plățile în funcție de prețul pieței și prețul convenit. Apple spune că proiectul face parte din programul prin care compania adaugă producție regenerabilă pentru a compensa electricitatea folosită de clienții europeni atunci când își încarcă și folosesc dispozitivele. Mecanismul contractului este explicat aici.
Nici finanțarea proiectului nu trebuie atribuită Apple. OX2 a anunțat că aceasta este asigurată de Erste Group și BCR. Documentele publice nu arată că finanțarea bancară ar fi fost condiționată de contractul cu Apple.
De ce contează: Comisia Europeană tratează contractele pe termen lung dintre producători și companii drept un instrument care poate facilita construirea de noi capacități de energie și poate împărți între părți riscurile de preț, volum și credit. Forma contractului influențează inclusiv bancabilitatea investiției. Green Breeze ne oferă un exemplu concret din România în care un proiect nou combină un investitor, bănci și un cumpărător corporate pe termen lung. Nu rezultă de aici că Apple a finanțat parcul, ci că astfel de contracte au devenit parte din arhitectura economică a pieței europene de energie. Comisia Europeană explică mecanismul aici.
Ce urmărim: momentul în care proiectul începe efectiv exploatarea comercială și, mai ales, dacă apar mai multe companii care semnează în România contracte pe termen lung legate de capacități energetice noi.
ANRE autorizează 669 MW de proiecte de stocare într-o singură ședință
Finance · Corporate Affairs
În aceeași ședință din 3 septembrie, ANRE a aprobat autorizații de înființare pentru aproximativ 811 MW de proiecte energetice, iar peste 80% din această putere este stocare: 669 MW, dintre care 429 MW în proiecte independente și 240 MW asociați altor capacități de producție. Lista proiectelor aprobate este publicată de ANRE.
Dimensiunea valului devine mai clară dacă îl comparăm cu ceea ce există deja. Cele mai recente date Transelectrica analizate de HotNews indică 54 de proiecte industriale de stocare în funcțiune, cu 1.161 MW putere și 2.310 MWh capacitate energetică. Cei 669 MW autorizați într-o singură ședință echivalează astfel cu aproximativ 58% din puterea instalațiilor industriale de stocare aflate acum în funcțiune. Comparația este între MW și MW; nu spune nimic despre durata de stocare a noilor proiecte, pentru care ar trebui să cunoaștem și capacitatea în MWh. Situația actuală a stocării este detaliată aici.
Și există o diferență importantă între autorizat și instalat. Cei 669 MW trebuie încă să treacă prin construcție, racordare și punere în funcțiune. Președintele ANRE a atras atenția că există deja proiecte construite care așteaptă certificatele de racordare înainte de a putea fi licențiate.
De ce contează: pe măsură ce crește producția solară și eoliană, valoarea unui proiect energetic depinde tot mai mult și de momentul în care energia poate fi vândută, nu doar de cantitatea produsă. Bateriile permit mutarea unei părți din electricitate din orele cu producție abundentă spre perioadele în care sistemul are mai multă nevoie de ea. Pentru investitori, producători și traderi, stocarea devine astfel un business separat, cu propriul calcul de venit și risc.
Ce urmărim: câți dintre cei 669 MW vor fi construiți și racordați, ce capacitate în MWh vor avea și dacă racordarea devine principalul blocaj dintre pipeline-ul de investiții și capacitatea efectiv disponibilă în sistem.
UE pregătește restricții pentru exportul aluminiului reciclabil. ALRO tocmai și-a mărit capacitatea de reciclare
Finance · Corporate Affairs · Sustainability
Comisia Europeană pregătește un act delegat care ar restricționa puternic exporturile de deșeuri, inclusiv deșeurile de aluminiu pentru reciclare, către state din afara OCDE. Potrivit Reuters, măsura ar urma să aibă doar anumite excepții pentru țări candidate la UE, iar propunerea va trece prin consultare publică înainte de o posibilă adoptare până la sfârșitul anului. Regula nu este încă adoptată. Reuters descrie propunerea și stadiul ei aici.
Contextul legislativ european merge deja în această direcție. Regulamentul privind transferurile de deșeuri prevede, din mai 2027, reguli mult mai stricte pentru exporturile de deșeuri nepericuloase către state non-OCDE, iar Comisia poate permite excepții statelor care demonstrează că deșeurile sunt tratate în condiții adecvate. Regulile actuale sunt explicate de Comisia Europeană.
Pentru România, momentul este relevant deoarece ALRO își mărește tocmai capacitatea de utilizare a aluminiului reciclat. În rezultatele pentru primul semestru, compania spune că a crescut gradual capacitatea de topire pentru reciclare de la 112.000 la 124.000 de tone în 2026, după o extindere de la 100.000 de tone în anul precedent. Exporturile reprezintă peste 84% din vânzările companiei. Raportarea ALRO poate fi citită aici.
Miza europeană nu este doar reciclarea deșeurilor. Producerea aluminiului din material reciclat necesită cu aproximativ 95% mai puțină energie decât producția din materia primă, iar Bruxelles-ul încearcă să mențină mai mult material secundar disponibil pentru industria europeană.
De ce contează: dacă propunerea ajunge în forma anunțată, ea poate modifica fluxurile comerciale și disponibilitatea deșeurilor de aluminiu pentru procesatorii europeni. Pentru ALRO, asta se întâmplă exact în momentul în care compania și-a mărit capacitatea de reciclare. Nu putem însă deduce de aici că materia primă se va ieftini: prețul va depinde de cererea europeană, calitatea materialului, exporturile permise și forma finală a regulii.
Ce urmărim: textul actului delegat, țările exceptate, calendarul de aplicare și evoluția efectivă a disponibilității și prețului aluminiului reciclabil în Europa.
FAO: vremea extremă împinge din nou în sus prețurile alimentelor
Finance · Corporate Affairs
Indicele FAO al prețurilor alimentelor a ajuns în august la 133,3 puncte, cu 1,9% peste nivelul revizuit din iulie și cu 2,5% peste august 2025. Organizația spune explicit că temperaturile ridicate și alte riscuri meteorologice au alimentat îngrijorările privind oferta, alături de conflictul din Orientul Mijlociu și problemele logistice din zona Mării Negre. Datele FAO din 4 septembrie sunt disponibile aici.
Creșterea este vizibilă în toate cele cinci grupe urmărite. Prețurile cerealelor au urcat cu 2,2% într-o lună, uleiurile vegetale cu 1,1%, carnea cu 1%, produsele lactate cu 2,3%, iar zahărul cu 11,9%. FAO leagă deteriorarea perspectivelor pentru grâu de vremea caldă și uscată din Europa, pentru porumb de probleme de producție în UE și SUA, iar pentru zahăr de vremea nefavorabilă din Europa, Asia și Brazilia.
Economistul-șef al FAO spune că în piețele alimentare revine o primă de risc produsă simultan de șocurile climatice, geopolitică și perturbarea fluxurilor comerciale. Este importantă și limita interpretării: FAO estimează încă un raport global stocuri/consum al cerealelor de 31,6%, nivel considerat relativ confortabil în perspectivă istorică. Nu avem, deci, un semnal de penurie globală, ci unul de volatilitate și risc mai mare în formarea prețurilor.
De ce contează: pentru producători alimentari, retail, HoReCa și alte companii care cumpără cereale, zahăr, uleiuri sau produse lactate, șocurile meteorologice pot apărea în contul de profit și pierdere prin costul materiilor prime. Indicele global FAO nu se transferă automat și în aceleași proporții în prețurile din România, dar semnalează presiunea pe care echipele de achiziții și financiar trebuie să o urmărească.
Ce urmărim: recoltele din România și restul Europei, evoluția zahărului și cerealelor și dacă majorările internaționale încep să apară în contractele locale de achiziție.
Contractele pe termen lung încep să schimbe felul în care se construiește energie nouă
Cazul Apple este mai interesant dacă îl scoatem din povestea despre „energie verde” și îl punem în cea despre capital și risc.
În 2020, companiile din UE semnaseră într-un singur an contracte noi pe termen lung pentru 7,4 TWh de electricitate. În 2024, volumul ajunsese la 31,4 TWh. Numărul contractelor a crescut în aceeași perioadă de la 60 la 276. Peste 40% din energia angajată prin aceste acorduri provenea din contracte cu sectorul tehnologiei informației și comunicațiilor. Sunt datele Recomandării Comisiei Europene privind contractele de achiziție a energiei.
Motivul economic este relativ simplu. O centrală solară sau eoliană construită astăzi trebuie să recupereze investiția timp de mulți ani, dar prețul energiei din acei ani nu este cunoscut. Un contract pe termen lung poate muta o parte din acest risc către o contraparte care acceptă să își asume o relație contractuală pentru o perioadă mult mai lungă decât cea obișnuită pe piețele spot.
Comisia subliniază că forma contractului stabilește cine preia riscul de preț, volum, profil, echilibrare și credit și că aceste alegeri influențează bancabilitatea investițiilor în energie curată. Asta nu înseamnă că orice contract garantează finanțarea și nici că beneficiile sunt aceleași pentru toate părțile.
Green Breeze arată mecanismul fără să fie nevoie să-i atribuim Apple un rol pe care nu îl are. Parcul este deținut de Nala Renewables. OX2 îl construiește și îl va administra. Erste Group și BCR asigură finanțarea anunțată public. Iar Apple este contrapartea unui contract financiar pe 12 ani pentru o parte semnificativă din producție.
Pentru companiile private din România, acesta este semnalul de urmărit: decarbonizarea energiei nu se joacă numai în licitații, autorizații și capacități instalate. Intră și în contractele dintre companii, în costul capitalului și în felul în care riscul este împărțit pentru următorii zece sau doisprezece ani.
Iar când contractele încep să decidă ce proiect poate transforma o autorizație într-un activ finanțabil, achiziția de energie încetează să mai fie doar o problemă de factură.
Devine și o decizie de capital.
Dacă Daily Briefing îți este util, trimite ediția unui coleg care ar trebui să vadă aceste schimbări înainte să ajungă în buget, contracte sau ședința de management.
Ambasada Sustenabilității
