Arla va plăti mai mult pentru măsurile prin care fermierii reduc emisiile din producția de lapte. În România, o cooperativă din Nădlac încearcă o altă metodă de semănat, după o toamnă în care rapița nu a răsărit din cauza secetei. Sunt două răspunsuri diferite la probleme care schimbă deja costurile agriculturii. Iar datele europene arată că septembrie a fost încă o lună cu apă puțină pe Dunăre.
1. Arla mărește plata pentru reducerea emisiilor
Finance · Corporate Affairs · Sustainability
Arla, cooperativa de lactate deținută de circa 11.000 de fermieri europeni, a anunțat luni că crește plata pentru fermierii care iau măsuri de reducere a emisiilor. Sistemul funcționează pe puncte: fiecare măsură documentată aduce puncte, iar punctele influențează prețul pe care fermierul îl primește pentru lapte. Cine nu adună puncte nu primește recompensa.
De la 1 ianuarie 2027, în etape, un fermier va putea aduna până la 111 puncte, față de 84 acum, iar un punct va valora 0,04 eurocenți pe kilogramul de lapte, față de 0,03. Un exemplu de calcul: la un milion de kilograme de lapte livrate pe an, un punct ar valora 400 de euro, față de 300 acum. Pe lista măsurilor intră șase domenii noi, între care tratarea gunoiului de grajd, îngrășămintele cu emisii mici și mai puțin metan de la vacile de pe pășune.
Arla estimează că poate distribui prin acest sistem până la 550 de milioane de euro pe an. Suma provine din mecanismul existent de plată a laptelui: compania redistribuie până la 3 eurocenți pe kilogram, în funcție de punctele obținute de fermieri. Nu anunță un buget suplimentar de 550 de milioane de euro. Potrivit Arla, schimbarea răspunde cererii clienților de a reduce și de a măsura emisiile asociate produselor lactate.
Ce urmărim: dacă și alte companii vor adopta un sistem asemănător, inclusiv în România.
2. La Nădlac, rapița n-a răsărit pe 1.000 de hectare. Cooperativa testează alt fel de semănat
Finance · Sustainability
La Nădlac, în județul Arad, cooperativa Fermierul Nădlăcan a semănat rapiță pe 1.000 de hectare acum o lună și jumătate. Pământul e atât de uscat încât, spune Milan Kelo, care conduce cooperativa, „nu a răsărit nici măcar o plantă”. Nici floarea-soarelui nu a mers: a dat 1,2 tone la hectar, față de 3,5–4 tone, cât estimau fermierii.
În paralel, cooperativa testează o altă metodă de semănat. Pe o suprafață de probă de 50 de hectare a semănat orz fără să mai are, direct printre tulpinile rămase de la floarea-soarelui. Dacă orzul răsare și se dezvoltă bine, cooperativa va putea evalua la recolta de anul viitor dacă metoda reduce costurile pe hectar și merită o semănătoare cumpărată în comun.
Pentru firmele care cumpără grâu, orz sau ulei, ce reușesc fermierii să semene și să răsară în această toamnă va conta pentru recolta de anul viitor.
Separat, fermierii eligibili pot cere până pe 6 noiembrie, la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, despăgubiri pentru porumbul și floarea-soarelui afectate de seceta din 2025. Sprijinul ajunge la 333 de lei pe hectar pentru pagube de cel puțin 90%. Pentru pagube mai mici, de la 30% în sus, suma scade proporțional.
Ce urmărim: cum răsare orzul de la Nădlac și câți fermieri cer despăgubiri pentru seceta din 2025.
3. Pe porțiuni ale Dunării, cel mai mic debit de septembrie din 1992 încoace
Finance · Sustainability
Copernicus, serviciul european care urmărește clima, a publicat luni datele despre râuri pentru septembrie. Pe porțiuni ale Dunării, debitul, adică volumul de apă care trece printr-un loc într-o secundă, a fost cel mai mic pentru o lună de septembrie de când există seria europeană de date, din 1992. La jumătatea lunii, părți din bazinul Dunării și din nordul Balcanilor erau în stare de alertă de secetă. În Serbia, apa mică a afectat transportul pe fluviu, alimentarea cu apă și agricultura.
De ce contează pentru transportatori: când nivelul apei scade, navele nu mai pot fi încărcate complet. Am scris despre barjele cu cereale încărcate doar la 50–60% din capacitate.
Ce urmărim: dacă ploile de toamnă refac debitul Dunării înainte de iarnă.
Analiză: două feluri de a plăti schimbarea
Arla, cooperativă deținută de fermieri, a construit un sistem prin care măsurile de reducere a emisiilor influențează plata pentru lapte, iar recompensa e stabilită dinainte, prin puncte. La Nădlac, cooperativa testează o metodă nouă de semănat și va decide după rezultate dacă merită să investească într-un utilaj.
Sunt două moduri diferite de a finanța schimbările din agricultură. În primul caz, recompensa e scrisă într-un sistem de plată. În al doilea, decizia depinde de costul experimentului și de ce iese la recoltă.
Pentru companiile care cumpără materii prime agricole, comparația ridică o întrebare practică: ce schimbări le cer furnizorilor și cum îi pot ajuta să le finanțeze?
Ambasada Sustenabilității
