Autoritățile europene vor să afle nu doar ce reduceri de emisii promit companiile de la bursă, ci și cât au realizat și ce bani au alocat pentru restul. Tot azi: Comisia Europeană discută un mecanism care ar recompensa reducerea emisiilor din industrie, proiectul unei firme din Cluj a fost selectat pentru finanțare europeană, iar ONU arată cât de departe sunt planurile țărilor de reducerile necesare.
1. Autoritățile europene vor verifica promisiunile climatice ale companiilor
Finance · Sustainability
Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), care coordonează autoritățile de supraveghere a piețelor de capital din Uniunea Europeană, a anunțat pe 13 octombrie ce vor verifica acestea în rapoartele anuale pe 2026. Aceste priorități privesc companiile ale căror acțiuni se tranzacționează pe piețele reglementate, inclusiv pe piața principală a Bursei de Valori București.
În raportările de sustenabilitate, autoritățile vor să vadă cu cât vor companiile să-și reducă emisiile totale, nu doar pe cele pentru fiecare produs, și ce progres au făcut. Se așteaptă ca firmele să spună deschis când o țintă nu va fi atinsă la termen. Cine își descrie ținta ca „bazată pe știință” sau „aliniată la 1,5°C” ar trebui să arate dacă îndeplinește criteriile. Iar pentru măsurile principale, firmele ar trebui să arate ce investiții și cheltuieli au alocat. În privința angajaților, ESMA urmărește dacă politicile acoperă riscuri concrete, cum ar fi discriminarea sau salariile adecvate.
Un exemplu de la noi: Antibiotice Iași, premiată în octombrie pentru cel mai bun raport anual la gala Asociației Române de Relații cu Investitorii, raportează deja o parte dintre aceste informații. În raportul pe 2025, compania își propune să reducă cu 46% până în 2030, față de 2019, emisiile totale din activitatea proprie și din energia cumpărată. Raportul arată progresul față de 2019 și față de anul precedent și spune deschis că ținta nu e încă validată de o organizație externă și că sunt necesare măsuri suplimentare, mai ales la combustibilii folosiți în fabrică. Raportul a fost realizat cu sprijinul The CSR Agency.
Am scris săptămâna trecută că doar 4 din 100 de firme analizate arată cât le-ar putea costa clima. O companie care anunță reduceri de emisii, dar nu arată ce a realizat și ce resurse alocă măsurilor promise, riscă întrebări din partea autorităților de supraveghere.
Ce poți face: dacă lucrezi la raportul pe 2026, pune lângă fiecare țintă climatică anul de referință, progresul de anul trecut și sumele alocate măsurilor principale. Dacă o țintă nu mai poate fi atinsă, pregătește de acum explicația.
Lucrezi în finanțe? Vezi ce se schimbă pentru rolul tău.
Ce urmărim: primele rapoarte pe 2026, în primăvara lui 2027. Câte companii vor spune deschis că o țintă nu mai poate fi atinsă?
2. ONU: țările promit reduceri de emisii de 3–4 ori sub necesar
Sustainability · Corporate Affairs
Programul Națiunilor Unite pentru Mediu a publicat azi raportul anual despre emisii. Dacă țările își duc la capăt planurile climatice, emisiile globale ar scădea cu 11–15% până în 2035, față de 2025. Pentru ca încălzirea globală să revină la 1,5°C față de perioada dinaintea industrializării până la sfârșitul secolului, după o depășire temporară, ar fi nevoie de o scădere de 45%. Cu politicile aplicate azi, raportul estimează o încălzire de 2,8°C. Dacă țările își duc la capăt planurile și continuă în același ritm, circa 2,6°C.
Diferența dintre planurile anunțate și reducerile necesare poate menține presiunea pentru măsuri climatice suplimentare. Pentru companii, riscul e dublu: reguli care se pot schimba și efectele fizice ale încălzirii, de care trebuie să țină cont în investiții.
Ce poți face: dacă scenariile de risc climatic ale companiei pornesc de la o încălzire de 1,5°C sau 2°C, verifică dacă există și un scenariu apropiat de cel al politicilor de azi.
Lucrezi în sustenabilitate? Vezi ce se schimbă pentru rolul tău.
Ce urmărim: conferința ONU pentru climă din noiembrie, unde țările sunt așteptate să-și discute planurile.
3. Plăci fără cuptor: proiectul din Cluj selectat pentru bani europeni
Sustainability · Finance
Comisia Europeană a selectat 77 de proiecte din 23 de țări pentru circa 3,4 miliarde de euro din Fondul pentru inovare. Banii vin din piața europeană de carbon, sistemul în care companiile din anumite industrii plătesc certificate pentru emisiile lor. Unul dintre proiecte este TERRA-Q, al firmei Calamearic din Cluj-Napoca, deținută de o companie olandeză. Firma vrea să construiască în România o fabrică de plăci minerale în care arderea în cuptor e înlocuită de un proces electric, la temperatură joasă, cu materiale reciclate. Potrivit estimărilor din lista Comisiei, emisiile ar fi cu circa 80% mai mici decât la producția obișnuită, luată ca reper în calcul, și ar fi evitate circa 33.000 de tone de CO₂ în primii zece ani. Ținta anunțată, potrivit StartupCafe: 600.000 de metri pătrați de plăci pe an până în 2029.
Proiectul a fost selectat pentru finanțare, dar contractul nu a fost încă semnat. Rezultatul negocierilor e așteptat în primele luni din 2027, iar suma pentru TERRA-Q nu e publică.
Arderea la temperaturi foarte mari e una dintre cele mai greu de decarbonizat părți din industria materialelor de construcții. Dacă tehnologia poate fi folosită la scară industrială, constructorii din România ar putea avea un furnizor local de plăci cu emisii mai mici.
Ce poți face: dacă cumperi materiale de construcții și clienții îți cer date de emisii, notează proiectul printre furnizorii posibili după 2029.
Lucrezi în achiziții? Vezi ce se schimbă pentru rolul tău.
4. Comisia vrea să plătească industria pe tona de CO₂ evitată
Finance · Corporate Affairs
Comisia Europeană a discutat ieri cu industria un sistem de sprijin de circa 30 de miliarde de euro, finanțat prin 400 de milioane de certificate de pe piața europeană de carbon. Ar fi prima etapă a unei viitoare bănci pentru decarbonizarea industriei.
Spre deosebire de Fondul pentru inovare, banii ar finanța tehnologii deja testate, nu experimente: electrificarea căldurii din fabrici, hidrogenul, tehnologiile care captează dioxidul de carbon din procesele industriale și, posibil, materialele circulare. Potrivit variantei discutate, companiile ar primi o sumă fixă pentru fiecare tonă de CO₂ evitată, plătită periodic, timp de cel mult zece ani, doar după ce reducerea e verificată. Proiectele eligibile ar primi sprijin în ordinea în care intră în sistem, până se termină banii. Documentul propune și un termen strict: construcția să înceapă în 30 de luni de la aprobare, cu o garanție pierdută dacă termenul e ratat.
Condițiile finale nu sunt stabilite. Sistemul depinde de revizuirea regulilor pieței de carbon și ar începe cel mai devreme în 2027–2028.
Ce poți face: dacă firma ta e aproape de a decide o investiție în electrificarea căldurii sau în captarea carbonului, verifică dacă ar putea începe construcția în 30 de luni, termenul propus de Comisie.
Conduci o firmă? Vezi ce se schimbă pentru tine.
Ce urmărim: suma pe tonă pentru fiecare tehnologie și regulile finale.
Ce înseamnă toate acestea pentru rolul tău? Am adunat pe site, rol cu rol, ce se schimbă pentru conducere, finanțe, achiziții, operațiuni, HR, juridic, comunicare și sustenabilitate.
Transparență: The CSR Agency, menționată în primul semnal, este agenția pe care am fondat-o în 2011.
Ambasada Sustenabilității
