Ediția de azi pune alături două companii românești care își gestionează activ riscul de resurse — una a redus apa cu 17%, cealaltă tocmai a aflat că aproape toată amprenta ei de carbon stă la furnizori, nu în operațiuni proprii — și reversul aceleiași alegeri: o agricultură vulnerabilă din lipsă de asigurare, și o Comisie Europeană care rezistă, deocamdată, presiunii de a relaxa regulile climatice chiar când prețurile cresc.
RADAR
1. Bergenbier a redus cu 17% consumul de apă la fabrica din Ploiești
Corporate Affairs · Sustainability
Bergenbier S.A., parte a Molson Coors, a publicat pe 17 septembrie al șaptelea raport de sustenabilitate consecutiv, cu datele din 2025 de la fabrica din Ploiești. Consumul de apă a scăzut cu 17% față de 2024 — de aproape două ori mai mult decât reducerea de 8,6% raportată în 2022, singurul an anterior pentru care am găsit cifra publicată. Pentru orice companie cu proces industrial intensiv în apă, exemplul arată unde poate ajunge economia de costuri dacă eficiența resurselor intră în bugetul de investiții, nu doar în comunicare: la fabrica din Ploiești, 16 proiecte de sustenabilitate au însemnat 44% din valoarea investițiilor din 2025. Un manager de operațiuni poate cere aceeași defalcare — apă, energie, deșeuri, investiții — de la propria fabrică, an de an.
Compania mai raportează emisii de CO₂ mai mici cu 13% și zero deșeuri trimise la groapa de gunoi în 2025 — cifre din raportul companiei, nu dintr-un audit independent al datelor de mediu.
De urmărit: dacă reducerea de apă se menține în raportul de anul viitor.
2. Aproape toată amprenta de carbon a Secom vine din lanțul de furnizori, nu din operațiunile proprii
Corporate Affairs · Sustainability
Secom Healthcare a publicat astăzi, 23 septembrie, al treilea raport de sustenabilitate, pentru 2024–2025, calculând pentru prima dată amprenta de carbon pe întregul lanț valoric — furnizori și distribuție incluși — nu doar pe operațiunile proprii. Din cele 5.991,49 tone de CO₂ echivalent calculate pentru 2025, 95,06% provin din lanțul de aprovizionare — circa 5.696 de tone, calculate din procentul raportat de companie, față de aproximativ 296 de tone din operațiunile proprii. Pentru orice companie care abia începe să-și măsoare amprenta, exemplul arată unde e potențialul real de reducere: la furnizori, nu în propriul birou sau magazin. Astfel, ea poate cere acum, înainte să fie obligată prin reglementare, o hartă similară a lanțului propriu, ca să știe unde ar trebui să înceapă negocierea, nu doar raportarea.
Compania a trecut, pentru acest raport, de la standardul GRI la o structură ce are la bază Standardele Europene (ESRS) — un cadru mai riguros — și a redus intensitatea energetică cu 19,1% față de 2023, în condițiile în care activitatea a crescut. Pentru 2026–2027, Secom și-a asumat inițierea procesului de evaluare de sustenabilitate a furnizorilor care acoperă 80% din valoarea achizițiilor. Cifrele vin din raportul companiei, nu dintr-un audit independent al datelor de mediu; Secom e participant în Coaliția România Sustenabilă.
De urmărit: dacă evaluarea furnizorilor și auditul partenerilor de producție Good Routine se finalizează în termenul asumat.
3. Fermierii români au sub o treime din teren asigurat împotriva secetei
Finance · Corporate Affairs
Patru ani consecutivi de secetă au redus producția agricolă a României cu aproape 29 de milioane de tone, potrivit unei analize prezentate la Bruxelles de Clubul Fermierilor Români, în parteneriat cu Banca Mondială. Doar 27–32% din suprafața agricolă utilizată e acoperită de asigurări, ceea ce lasă circa 70% din teren fără protecție financiară — și doar 750.000–785.000 din cele 3,17 milioane de hectare amenajate pentru irigații primesc efectiv apă. Pentru o companie din agroalimentar sau retail, gap-ul ăsta înseamnă risc de aprovizionare recurent, nu un accident dintr-un an. Poate cere de la furnizorii agricoli dovada asigurării culturilor — criteriu care, prin noua intervenție de criză din Politica Agricolă Comună, determină direct cât sprijin public primesc fermierii după un sezon de secetă.
Situația nu e izolată: Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene confirmă că seceta și căldura din vara 2026 au redus randamentele de porumb și floarea-soarelui cu 6–7% în medie la nivel european — cu pierderi de 40% în Franța și până la 70% în zonele neirigate din Slovenia, potrivit Copa-Cogeca. Franța, care ceruse deja cereale din România după ce propria recoltă de porumb a scăzut la minimul din 1980, a anunțat pe 4 septembrie un pachet de urgență de peste 1 miliard de euro pentru fermieri.
De urmărit: dacă gradul de acoperire prin asigurări crește după acest sezon.
4. Bruxelles nu cedează, deocamdată, presiunii Franței pe regulile privind metanul
Finance · Corporate Affairs
Emmanuel Macron a cerut Ursulei von der Leyen, într-o scrisoare din 18 septembrie, amânarea cu un an a noilor cerințe pentru importatorii de petrol, gaze și cărbune privind emisiile de metan. Comisia Europeană a confirmat marți primirea scrisorii, dar nu a anunțat nicio schimbare de calendar. De la 1 ianuarie 2027, importatorii trebuie să demonstreze că respectă standardele europene de monitorizare a emisiilor de metan — termenul pe care Macron voia amânat până la 1 ianuarie 2028. Pentru orice companie care importă sau cumpără produse derivate din petrol, gaze sau cărbune, obligația de raportare rămâne neschimbată; doar sancțiunile pentru 2027–2029 au fost deja relaxate printr-o recomandare a Comisiei din 20 iulie. O companie din acest lanț poate verifica de pe acum dacă furnizorii proprii au procesele de raportare pregătite pentru 2027, în loc să aștepte o amânare neconfirmată.
De urmărit: rezultatul reuniunii din 24 septembrie a grupului de coordonare pentru gaze al statelor membre.
Ambasada Sustenabilității
