Prețurile mondiale ale cerealelor au crescut cu 5,1% într-o singură lună, arată indicele publicat vineri de organizația ONU pentru alimentație și agricultură. În aceeași zi, o analiză a prognozelor europene arăta că estimarea pentru recoltă a scăzut peste vară cu 16,7 milioane de tone, iar serviciul european Copernicus a publicat bilanțul verii. Două dintre semnalele de azi arată urmele verii în agricultură și pe marile râuri. Al treilea arată cum începe riscul climatic să fie măsurat și în creditare.
1. Cerealele s-au scumpit cu 5%, iar prognoza pentru recolta Europei a scăzut
Finance · Corporate Affairs
Indicele prețurilor la alimente, calculat de organizația ONU pentru alimentație și agricultură, numită FAO, a ajuns în septembrie la 136 de puncte. E cu 5,8% peste nivelul de acum un an. Cerealele au urcat cu 5,1% față de august. Grâul s-a scumpit cu 6,3%, iar porumbul cu 5,6%. Nu s-a scumpit tot: carnea s-a ieftinit ușor, lactatele au rămas aproape neschimbate, iar indicele general este încă cu 15% sub vârful din martie 2022.
FAO nu pune scumpirea pe seama secetei din Europa. Numește blocajele de transport din Marea Neagră, vremea uscată din America de Nord, recoltele mai slabe decât se aștepta în Statele Unite, exporturile mai mici ale Braziliei și incertitudinea privind transportul prin Strâmtoarea Ormuz.
Seceta europeană e a doua veste. ECIU, o organizație britanică de analiză pe teme de energie și climă, a comparat prognoza de recoltă din iunie cu cea din septembrie, ambele făcute de asociația europeană a comercianților de cereale. Diferența: 16,7 milioane de tone de grâu, porumb și orz, adică până la 3,2 miliarde de euro la prețurile de acum. Cea mai mare scădere e în Franța, 5,8 milioane de tone. E diferența dintre două prognoze, nu o pagubă numărată în câmp.
În analiza ECIU, România apare printre cele patru țări cu prognoza revizuită în sus. Vestul țării arată altfel. Datele centralizate de Ministerul Agriculturii indicau, la 22 septembrie, 70.443 de hectare raportate ca afectate de secetă, mai ales în Arad, Bihor și Timiș. Iar seceta continuă: meteorologii anunță pentru 2–8 octombrie secetă în sol în cea mai mare parte a țării și spun că arăturile se fac cu greu. Recomandă totuși continuarea semănatului de grâu și orz.
Dacă răspunzi de achiziții sau de buget într-o firmă de morărit, panificație, ulei, furaje, carne sau comerț alimentar, poți face două lucruri. Refă costul materiei prime pentru lunile următoare cu prețurile de acum. Și întreabă-ți furnizorii din vest ce întârzieri au la lucrările de toamnă și dacă lipsa apei le schimbă planul de producție sau livrările. Am scris în septembrie că Franța a cerut cereale din România după o recoltă slabă de porumb. Următorul indice FAO apare pe 6 noiembrie.
2. Banca Angliei verifică riscul climatic din credite
Finance · Corporate Affairs
Pe 30 septembrie, autoritatea britanică de supraveghere bancară, parte a Băncii Angliei, le-a trimis directorilor financiari ai mai multor bănci concluziile analizei sale despre felul în care riscul climatic intră în calculul pierderilor din credite. Întrebarea ei: mai poate un client să-și plătească sau să-și reînnoiască împrumutul dacă îi cresc dobânda, asigurarea ori costul lucrărilor de adaptare, sau dacă îi scade valoarea garanției?
Deocamdată, nicio instituție analizată nu a identificat un efect semnificativ asupra pierderilor estimate din credite. Autoritatea spune însă că tocmai la reînnoirea creditelor dovezile au fost mai puține decât în rest. Dă drept exemple bune băncile care strâng date despre cât de ușor și la ce preț se asigură o proprietate și pe cele care calculează cât pierde din valoare o clădire cu clasă energetică slabă. Scrisoarea privește băncile britanice și e o evaluare, nu o regulă nouă.
În aceeași zi, cercetători de la Universitatea Aalto din Finlanda au publicat un studiu bazat pe 25 de interviuri cu specialiști în finanțare din Europa. Ei spun că o locuință cu o clasă energetică bună poate ajuta cumpărătorul să obțină condiții mai bune, iar una cu o clasă foarte slabă poate fi mai greu de finanțat. Studiul nu are cifre.
Directorul financiar poate verifica de pe acum ce clasă energetică au clădirile puse garanție și cu cât a crescut polița de asigurare în ultimii ani. În zona euro, am scris în august că Banca Centrală Europeană va reduce cu până la 5% valoarea unor împrumuturi folosite de bănci drept garanție, în funcție de riscul climatic. Măsura ar urma să se aplice cel mai devreme de la sfârșitul lui 2027.
3. Bilanțul verii: căldură record pentru oameni și râuri la minime
Corporate Affairs · Sustainability
Serviciul european de observare a climei, Copernicus, a publicat pe 2 octombrie bilanțul verii. 52% din suprafața Europei a trecut cel puțin o dată în această vară de pragul de 38°C resimțite, nivel pe care serviciul îl numește „stres termic foarte puternic”. E un record. Vestul Europei a avut cea mai caldă vară măsurată, cu 2,5°C peste media anilor 1991–2020. Pentru întreaga Europă, a fost a treia cea mai caldă vară măsurată.
În iulie și august, Rinul, Dunărea, Padul, Loara, Ronul și Sena au avut în același timp debite minime record sau aproape de record. Copernicus spune că apa puțină a încurcat transportul de marfă și a pus presiune pe irigații, pe hidrocentrale și pe răcirea centralelor nucleare. Bilanțul nu are cifre pe țări și nu pomenește România; Dunărea e singura legătură directă. Nu are nici cifre de cost.
Pentru cine răspunde de oameni sau de operațiuni, acum e momentul să numere câte zile de lucru a încurcat căldura vara aceasta și cât a costat. E o cifră utilă pentru programul de lucru și bugetul verii viitoare. Am arătat în septembrie că munca pierdută la căldură costă mai mult decât pagubele din agricultură.
Analiză: cifrele verii vin pe rând
Vara s-a terminat, dar cifrele ei abia sosesc, și nu toate odată. Bilanțul Copernicus a apărut la o lună după sfârșitul sezonului. Prognoza de recoltă a scăzut între iunie și septembrie. În creditare, efectele sunt încă greu de măsurat: autoritatea britanică spune că instituțiile analizate nu au identificat deocamdată un efect semnificativ.
Și în România cifrele vin pe rând. Datele centralizate de Ministerul Agriculturii la 22 septembrie indicau, pentru județul Satu Mare, 111 hectare raportate ca afectate de secetă. O săptămână mai târziu, Prefectura anunța 39.043 de hectare, mai ales porumb și floarea-soarelui, iar fermierii din județ mai pot depune înștiințări până pe 15 octombrie. Sunt două momente și două raportări diferite. Nu știm dacă cele două cifre au aceeași bază, deci nu le putem compara direct. Diferența arată însă cât de incompletă poate fi o situație națională cât timp evaluările locale sunt încă în desfășurare.
Fraza pentru ședință, ca opinie a noastră: cine își reface bugetul abia după cifra oficială riscă să o facă prea târziu.
Dacă ediția ți-a fost utilă, trimite-o colegului care răspunde de achiziții sau de buget.
Ambasada Sustenabilității
