Centrala nucleară de la Cernavodă, care dă în mod normal circa o cincime din curentul României, a început să producă din nou electricitate după aproape trei luni în care nivelul scăzut al Dunării a ținut-o oprită. Premierul estimează pierderile pentru România la circa un miliard de lei. Între timp, proiectul Bala 2, o investiție de valoare apropiată care ar putea reduce riscul unor noi opriri, nu a intrat încă în execuție.
Cernavodă arată cât poate costa o oprire provocată de lipsa apei. Pentru firmele care depind de apă, întrebarea este cât le-ar costa o situație similară.
1. Cernavodă repornește, dar proiectul Bala 2 nu a început
Finance · Corporate Affairs · Sustainability
Unitatea 1 a fost reconectată la rețea vineri, 6 noiembrie. Pentru Unitatea 2, Ministerul Energiei a început repornirea azi-noapte, iar conectarea la rețea e estimată pentru marți. Unitățile fuseseră oprite pe 28 iulie și pe 13 august, pentru că nivelul Dunării scăzuse prea mult pentru răcirea reactoarelor.
Cât a costat oprirea? Premierul Luca Niculescu a estimat sâmbătă pierderile pentru România la circa un miliard de lei, dar cifra nu are un calcul public în spate. Separat, în bugetul refăcut anul acesta, Nuclearelectrica se așteaptă să încaseze din vânzarea curentului cu 991 de milioane de lei mai puțin decât prevedea bugetul anterior, din cauza opririlor. Sunt bani pe care compania nu îi mai așteaptă, nu o pierdere deja trecută în contabilitate.
Ce este Bala 2? Un proiect pe Dunăre, între Călărași și Brăila, aprobat de Guvern în septembrie 2024, la circa 1,02 miliarde de lei. Scopul oficial e îmbunătățirea navigației și protecția mediului, dar lucrările ar ajuta și la asigurarea apei pentru răcirea reactoarelor de la Cernavodă, inclusiv când debitul Dunării e mic. Lucrările nu au început, iar costul e în curs de actualizare. Premierul a cerut ca proiectul să fie tratat ca prioritate. Un specialist în energie citat de Adevărul spune că Bala 2 nu poate garanta singur funcționarea centralei într-o secetă extremă.
Interpretarea noastră: cele două sume nu se compară direct. Una e o estimare fără calcul public, cealaltă e un buget din 2024, iar Bala 2 nu elimină singur riscul. Arată totuși că lipsa apei a costat deja bani, iar lucrarea care ar reduce riscul nu are încă un calendar.
Ce poți face: pune colegilor din operațiuni o întrebare simplă: ce se întâmplă cu noi dacă Dunărea scade din nou vara viitoare? Dacă firma depinde de apă, pentru răcire, transport pe Dunăre sau irigații, compară costul unei luni de oprire cu costul măsurii care ar reduce riscul.
Lucrezi în operațiuni? Vezi ce se schimbă pentru rolul tău.
Fraza pentru ședință: Cernavodă a stat aproape trei luni fără să producă electricitate, iar proiectul care ar putea reduce riscul unei noi opriri nu a început.
Ce urmărim: conectarea Unității 2, estimată pentru marți, și dacă Bala 2 primește un cost nou, bani și un termen. Am scris încă din septembrie că Dunărea poate ține centrala oprită o lună întreagă.
2. 74% dintre angajările persoanelor cu competențe verzi sunt pe posturi fără „verde” în denumire
Corporate Affairs · Sustainability
LinkedIn a publicat pe 22 octombrie raportul anual despre competențele verzi. Competențele verzi sunt cunoștințele care ajută o firmă să consume mai puțină energie, să risipească mai puțin sau să polueze mai puțin. Concluzia principală: din angajările de oameni cu astfel de competențe, 74% au fost pe posturi care nu au „verde” sau „sustenabilitate” în denumire.
Cererea crește mai repede decât oferta. Într-un an, ponderea angajărilor de oameni cu competențe verzi a crescut cu 25%, iar ponderea celor care au astfel de competențe, doar cu 13%. În ultimii cinci ani, competențele verzi s-au răspândit cel mai repede în serviciile financiare (cu 18% pe an), în tehnologie și media (15%) și în comerț (14%).
Datele descriu membrii LinkedIn, nu toată piața muncii, iar raportul nu are cifre pentru România.
Interpretarea noastră: competențele verzi sunt căutate tot mai mult și în afara meseriilor de mediu. Nu mai e suficient ca ele să existe doar în departamentul de sustenabilitate.
Ce poți face: dacă lucrezi în sustenabilitate, folosește cifra de 74% într-o discuție cu echipa de resurse umane. Uitați-vă împreună la posturile din achiziții, finanțe sau vânzări: există competențe legate de energie, materiale sau emisii care ar trebui cerute la angajare?
Lucrezi în resurse umane? Vezi ce se schimbă pentru rolul tău.
Ce urmărim: dacă anunțurile de angajare din România cer mai des competențe verzi pentru posturi din afara domeniului mediului.
3. UE simplifică raportarea de sustenabilitate. Noile reguli intră mâine în vigoare
Finance · Sustainability
Din 2027, obligația europeană de raportare de sustenabilitate se restrânge, ca regulă generală, la companiile și grupurile cu peste 1.000 de angajați și o cifră de afaceri netă anuală de peste 450 de milioane de euro. Schimbarea vine din directiva intrată în vigoare în martie, pe care România trebuie s-o preia în lege până la 19 martie 2027.
Separat, de mâine, 10 noiembrie, intră în vigoare noile standarde după care se scriu aceste rapoarte, adică regulile care spun ce trebuie arătat despre efectele activității asupra oamenilor și mediului. Ele devin obligatorii pentru exercițiile financiare care încep de la 1 ianuarie 2027. Potrivit Comisiei Europene, cer cu peste 60% mai puține date obligatorii, iar costul raportării ar scădea cu peste 30%. Pentru raportul pe 2026, firmele care raportează deja pot folosi standardele actuale, pe cele noi sau pe cele actuale cu o parte din simplificări, dar trebuie să spună în raport ce versiune au folosit.
Ce poți face: verifică întâi dacă firma sau grupul tău trece de ambele praguri. Dacă raportează deja, cere echipei de raportare și auditorului o decizie scrisă despre versiunea de standarde folosită pentru 2026.
Lucrezi în finanțe? Vezi ce se schimbă pentru rolul tău.
Ce înseamnă toate acestea pentru rolul tău? Am adunat pe site, rol cu rol, ce se schimbă pentru conducere, finanțe, achiziții, operațiuni, resurse umane, juridic, comunicare și sustenabilitate. Alege-ți rolul.
Ambasada Sustenabilității
