1. Comisia Europeană dă 1 miliard de euro pentru căldura din fabrici — România, zero propuneri la prima rundă
Finance · Corporate Affairs · Sustainability
Comisia Europeană a publicat pe 24 septembrie regulile pentru a doua rundă a unei licitații prin care ajută fabricile să renunțe la combustibili fosili pentru căldura de care au nevoie în producție — de exemplu, ca să topească metal sau plastic, sau pentru reacții chimice la temperaturi mari. Banii vin din sistemul european în care anumite companii plătesc pentru emisiile lor de carbon, iar depunerea cererilor se deschide la începutul lui decembrie. Proiectele selectate primesc bani timp de cinci ani, calculați după câte tone de CO₂ reușesc să reducă.
Căldura folosită în fabrici vine azi, în cea mai mare parte, din combustibili fosili și reprezintă trei sferturi din emisiile industriei europene. Licitația finanțează trei tipuri de soluții: electrificare (pompe de căldură, cazane electrice, sisteme care stochează căldura), căldură direct din surse regenerabile (solară sau geotermală) și, pentru prima dată, reactoare nucleare modulare mici — reactoare de dimensiuni reduse, construite din module. Acum pot aplica și fabrici cu temperaturi mai mici de proces — pragul a coborât de la 100 la 80 de grade. La prima rundă, din 2025, au fost depuse 85 de cereri din 14 țări — niciuna din România — iar 65 au trecut mai departe, spre semnarea contractului de finanțare.
Ministerul Economiei organizează pe 5 octombrie o întâlnire online pentru companiile interesate să afle cum să se pregătească pentru licitația din decembrie — cu înscriere dinainte. Pentru fabricile din România — din chimie, ciment, hârtie, oțel sau industria alimentară, sectoare care folosesc exact acest tip de căldură — asta e o nouă ocazie concretă de a pregăti un proiect, după ce la prima rundă nu a fost depusă nicio propunere din țară.
De urmărit: câte companii din România participă la întâlnirea din 5 octombrie, și câte ajung să depună proiecte după deschiderea licitației din decembrie.
2. Filaret e modernizată. Planul indică încă uzură în rețeaua de 20 kV
Corporate Affairs · Sustainability
Rețele Electrice România, parte a grupului PPC, a terminat pe 23 septembrie modernizarea stației electrice Filaret, din sudul Bucureștiului — ultima stație a companiei din Capitală care mai avea nevoie de asta. Investiția a fost de aproape 79 de milioane de lei, din bani proprii, iar capacitatea a crescut cu 25%, de la 160 la 200 MVA — unitate folosită pentru capacitatea electrică a unei astfel de stații. Stația poate fi acum controlată de la distanță și alimentează peste 25.600 de clienți din sudul orașului, prin 202 posturi de transformare; pe acoperiș au fost puse panouri solare cu baterie, pentru curentul folosit chiar de stație.
Directorul general al companiei, Mihai Peste, leagă direct investiția de electrificare: rețeaua construită azi trebuie să fie „pregătită pentru nevoile generațiilor viitoare”, pe măsură ce mașinile electrice, pompele de căldură și fabricile schimbă cererea de curent.
Dar stația modernizată e doar o parte din poveste. Planul propriu al Rețele Electrice România pentru următorii zece ani, făcut public pentru consultare, arată două lucruri diferite: rețelele bucureștene de 10 și 6 kilovolți sunt vechi și au o rată ridicată a incidentelor; separat, în rețelele de 20 kilovolți, planul companiei arată zone cu cabluri de uzură ridicată și fiabilitate redusă — printre exemplele date sunt exact stațiile Sălaj, Vulcan și Filaret. Stația mare de la Filaret e modernizată. Dar cablurile de 20 kilovolți care duc energia mai departe, spre posturile de transformare din cartiere, de unde ajunge apoi la clădiri și firme, rămân, potrivit planului companiei, un punct cu risc identificat.
Faptul că o stație mare a fost modernizată nu înseamnă automat că rețeaua locală poate duce fără probleme consumul unei anumite clădiri sau investiții — asta trebuie verificat direct, la rețeaua din zonă, nu presupus doar pentru că s-a modernizat o singură stație.
De urmărit: dacă planul final al companiei include bani și termene clare pentru înlocuirea cablurilor vechi din zona Filaret.
3. OMM: aproape 100% șanse ca El Niño să continue până în februarie 2027
Finance · Corporate Affairs · Sustainability
Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a anunțat pe 3 septembrie „șanse de aproape 100%” ca El Niño să continue până în februarie 2027 — prima dată când organizația e atât de sigură într-un raport despre El Niño, spune directoarea ei generală, Celeste Saulo. Pe lângă asta, OMM mai spune că fenomenul va deveni „foarte puternic” chiar înainte de vârful așteptat, spre finalul lui 2026. Niño 3.4, una dintre cifrele folosite ca să se măsoare cât de puternic e fenomenul, a urcat de la +1,5°C în mai-iulie la +2,2–2,6°C spre mijlocul lui august. Centrul de Prognoză Climatică al agenției americane de meteorologie (NOAA) a confirmat pe 10 septembrie peste 90% șanse ca fenomenul să devină „foarte puternic” în această toamnă-iarnă, cu 75% șanse ca perioada octombrie-decembrie să depășească toate episoadele El Niño din seria începută în 1950, după ce indicatorul e corectat pentru faptul că planeta s-a încălzit între timp.
Impactul nu e la fel peste tot, iar OMM chiar atrage atenția: cât de puternic e El Niño în ansamblu nu spune automat cât de puternice vor fi efectele într-o anumită țară — asta se vede din prognozele pentru fiecare regiune. Australia, America Centrală și sudul Africii tind totuși să primească mai puțină ploaie în episoadele El Niño — risc pentru recolte și pentru electricitatea produsă în hidrocentrale, acolo. Asociația exportatorilor de orez din India estimează deja o scădere de circa 10 milioane de tone a producției, cea mai mare din 2009/10.
Pentru companiile cu furnizori sau fabrici în zonele unde se așteaptă mai puțină ploaie, acest semnal poate intra deja în calculul de risc pentru 2027 — nu ca ceva sigur, ci ca variantă de verificat: cât ar costa materiile prime agricole, dacă mai e apă suficientă, și dacă furnizorii pot livra în continuare. El Niño e fenomen natural, nu provocat de schimbarea climatică — o spune explicit și OMM.
De urmărit: dacă, spre finalul lui 2026, El Niño devine chiar atât de puternic cât se estimează acum.
Ambasada Sustenabilității
