Chiesi România a lansat, pe 29 octombrie, la București, documentul de analiză „Criza climatică este o criză de sănătate”, realizat în parteneriat cu Ambasada Sustenabilității în România și cu sprijinul Societății Române de Pneumologie. La evenimentul de lansare au participat deputații Diana Buzoianu, fostă ministră a Mediului, și Andrei Baciu, membru al Comisiei pentru sănătate a Camerei Deputaților, cercetătorul Valentin-Veron Toma, de la Academia Română, profesorii de pneumologie Florin Mihălțan și Antigona Carmen Trofor și Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România. Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a trimis un mesaj video.
Chiesi produce medicamente pentru bolile respiratorii și este unul dintre finanțatorii Ambasadei, care publică acest newsletter. Mai jos: ce s-a spus la masa rotundă moderată de Teodora Tompea și ce înseamnă pentru firme.
Un document care deschide un dialog
Corporate Affairs · Sustainability
„Acest document se dorește a fi doar începutul unui dialog. Nu este un punct final”, a spus Daniela Mutu, country manager Chiesi România, la deschidere. Documentul adună studii internaționale, date publice pentru România și răspunsurile a 68 de medici, aproape toți pneumologi, la un chestionar orientativ.
Andreea Ghiocel, directorul executiv al Ambasadei, a prezentat concluziile. Cifra pe care a considerat-o cea mai importantă: 98,5% dintre medicii care au răspuns cred că efectele schimbărilor climatice ar trebui incluse în pregătirea profesioniștilor din sănătate. Andreea a mai spus că pentru România sunt încă puține date și că, fără măsurători, e greu de știut ce decizii trebuie luate.
În mesajul video, în engleză, Victor Negrescu a spus că schimbările climatice „nu mai sunt doar o provocare de mediu”, ci și una de sănătate publică și, tot mai mult, una socială. El a citat o estimare a Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene: într-un scenariu cu 3 grade de încălzire globală, fără suficiente măsuri, aproximativ 90.000 de europeni ar putea muri în fiecare an din cauza căldurii extreme până la sfârșitul secolului. Dacă încălzirea e limitată la 1,5 grade, estimarea scade la aproximativ 30.000.
Ce arată white paper-ul, în cifre
Muncă. Aproximativ 104 milioane de ore de muncă s-au pierdut în România din cauza căldurii în 2023, de circa nouă ori mai multe decât media anilor 1990–2000, potrivit raportului Starea Climei România 2025. Sunt ore estimate, nu zile de concediu medical numărate.
Aer. București-Ilfov a avut în 2023 cea mai mare concentrație medie de particule fine din aer dintre cele 234 de regiuni ale Uniunii Europene analizate într-un studiu pentru Parlamentul European: 16,2 micrograme pe metru cub. Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca media anuală să nu depășească 5 micrograme pe metru cub.
Poluare. Agenția Europeană de Mediu estimează aproximativ 14.066 de decese premature în România în 2023, atribuibile particulelor fine din aer peste nivelul recomandat de Organizația Mondială a Sănătății. E o estimare statistică, iar poluarea și schimbările climatice sunt probleme diferite, cu o cauză comună: arderea combustibililor.
Căldură. Decesele estimate asociate căldurii au crescut de la aproximativ 2.900 în 2022 la aproape 4.950 în 2024.
Astm și alergii. Peste un milion de oameni trăiesc cu astm în România, potrivit Societății Române de Pneumologie, iar aproximativ 482.000 ar fi alergici la polenul de ambrozie, potrivit Ministerului Sănătății.
Căldura: avertizări potrivite riscului
Valentin-Veron Toma este coautorul capitolului despre sănătate din raportul Starea Climei România 2025. El a vorbit despre legătura dintre avertizările de caniculă și riscul real pentru sănătate: cercetările colegilor de la meteorologie și bioclimatologie arată că riscul începe să crească la temperaturi cu 3–5 grade mai mici decât pragurile folosite pentru avertizări. În plus, între nordul și sudul țării pot fi diferențe de până la 5 grade în ce privește confortul termic, așa că pragurile ar putea fi adaptate pe zone. Documentul recomandă și planuri de răspuns la caniculă după modelul Organizației Mondiale a Sănătății.
Profesorul Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie, a propus ca buletinele meteo să spună nu doar cât de cald va fi, ci și cât de poluat va fi aerul, pentru că cei mai expuși sunt copiii și vârstnicii. Și a rezumat anul care se încheie: „Europa a ars, și la propriu, și la figurat.”
Aerul și pădurile
Diana Buzoianu a spus că „nu există o baghetă magică”: soluțiile vin abia când schimbările climatice și efectele lor asupra sănătății devin o prioritate, cu resursele potrivite. A dat un exemplu legat de aer: aproximativ 600.000 de hectare de pădure riscă să se usuce în următorii 20 de ani, pentru că speciile plantate nu mai fac față climei. Asta înseamnă un filtru natural pentru aer mai slab pentru multe comunități.
Profesoara Antigona Carmen Trofor, de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași, a spus că, în datele pe care le-a studiat, singura perioadă în care stațiile de măsurare a aerului au arătat „verde” a fost atunci când traficul a fost oprit, în pandemie. Iar Mihălțan a adus, spre finalul discuției, o frază pe care a citit-o și care i-a plăcut: „Poluarea nu are coloratură politică.”
Costuri și soluții
Andrei Baciu a propus ca taxele pe produsele care îmbolnăvesc, cum sunt accizele pe tutun, să meargă direct către tratarea și prevenirea efectelor lor.
Andreea Ghiocel a spus că, atunci când Ambasada discută cu companiile, primul argument nu e „salvarea planetei”, ci economia de costuri: eficiența energetică în spitale și mai puțini pacienți la urgențe înseamnă cheltuieli mai mici.
Un exemplu a venit din sală. Georgiana Iliescu, director de sustenabilitate la Hospice Casa Speranței, a povestit că organizația a publicat anul acesta primul său raport de sustenabilitate, cu sprijinul The CSR Agency, și și-a măsurat pentru prima dată amprenta de carbon pentru scopurile 1 și 2, adică emisiile din activitatea proprie și din energia cumpărată. A schimbat mașinile și a montat panouri solare.
Radu Gănescu a cerut mai multă educație și prevenție și s-a întrebat câți dintre pacienții cu astm sau alte boli de plămâni urmăresc, de fapt, nivelul poluării.
De pus pe masă în ședință: în zilele de caniculă, protecția oamenilor noștri începe la avertizarea oficială sau mai devreme?
Ce urmărim: cum vor fi transformate în măsuri concrete recomandările din documentul lansat la masa rotundă, de la datele despre sănătate și climă la pregătirea medicilor.
Vrei să citești tot documentul? White paper-ul „Criza climatică este o criză de sănătate” adună datele pentru România, răspunsurile medicilor și recomandările pentru autorități și companii.
Ambasada Sustenabilității
