În ediția de azi, miza nu este câți MW se construiesc. Miza este cine finanțează activele noi, cine suportă pierderile care nu sunt asigurate și ce se întâmplă când resursa meteo iese sub ipoteza de buget.
Fitch estimează deja efectul unui ciclu de investiții de aproximativ 14 miliarde de lei la Electrica. Comisia Europeană vrea să reducă golul dintre pierderile provocate de catastrofe și cele acoperite de asigurări. Iar rezultatele unui fond european de regenerabile arată direct cum vântul poate deveni abatere de producție și de cash-flow.
Electrica intră într-un ciclu de investiții de 14 miliarde de lei
Finance · Corporate Affairs
Fitch Ratings a confirmat Electrica la BBB-, cu perspectivă stabilă. În raportarea publicată de Electrica la Bursa de Valori București, compania arată că Fitch estimează investiții de aproximativ 14 miliarde de lei între 2026 și 2031: 51% pentru rețele, 38% pentru regenerabile și stocare și 10% pentru proiectul de cogenerare de la Craiova.
Investițiile vin însă înaintea veniturilor pe care noile active ar trebui să le genereze. Fitch estimează flux de numerar liber negativ în cea mai mare parte a ciclului investițional și un raport mediu dintre datoria netă și FFO — fluxul de numerar din operațiuni — de aproximativ 3,2x în 2026–2030, față de 1,7x în 2025. Agenția se așteaptă ca o mare parte din finanțarea viitoare să fie atrasă prin datorie la nivelul holdingului.
Aici este semnalul important: regenerabilele, bateriile și modernizarea rețelelor nu sunt doar proiecte energetice. Sunt investiții suficient de mari încât să intre direct în calculele despre cash-flow, leverage și rating.
Ce urmărim: ritmul efectiv al investițiilor, noile finanțări, recuperarea subvențiilor de la stat și cât de repede activele puse în funcțiune încep să contribuie la EBITDA.
UE încearcă să închidă golul de asigurare climatică
Finance · Corporate Affairs
Ursula von der Leyen a anunțat astăzi crearea unei Climate Insurance Alliance, după o vară europeană marcată de incendii, secetă și valuri de căldură. Potrivit anunțului relatat de Reuters, doar aproximativ un sfert din pierderile provocate de catastrofe în Europa sunt acoperite de asigurări private.
Nu este doar o cifră dintr-un discurs. EIOPA estimează că numai aproximativ 25% din pierderile provocate de fenomene extreme în Europa au fost asigurate în perioada 1980–2024. Restul rămâne la proprietarii activelor sau ajunge, în cazul unor dezastre suficient de mari, să pună presiune pe bugetele publice.
Deocamdată nu știm cum va funcționa alianța. Comisia nu a prezentat încă arhitectura financiară, criteriile de eligibilitate sau împărțirea riscului între asigurători și sectorul public. Ar fi prematur să o numim fond, schemă de garantare sau mecanism european de reasigurare.
Dar întrebarea economică este deja foarte concretă: cine suportă pierderea atunci când un risc fizic devine prea mare, prea frecvent sau prea scump pentru a fi asigurat în condițiile existente?
Ce urmărim: structura alianței și implicațiile pentru agricultură, real estate, infrastructură și alte active expuse fenomenelor extreme.
TAROM primește 15.080 de certificate ETS pentru combustibil alternativ
Finance · Corporate Affairs
Comisia Europeană a alocat aproximativ 5,2 milioane de certificate EU ETS, evaluate la circa 430 milioane de euro, către 130 de operatori aerieni care au utilizat combustibili sustenabili de aviație în 2025. Mecanismul explicat de Comisie acoperă integral sau parțial diferența de preț dintre kerosenul fosil și combustibilii eligibili.
În lista oficială a operatorilor și alocărilor, sub România apar 23.444 de certificate. TAROM primește 15.080, Wizz Air UK 4.231, HiSky Europe 2.221, AnimaWings 1.626 și Fly One Airlines 286.
Aici politica climatică intră direct în costul operațional. Combustibilul alternativ este mai scump decât kerosenul convențional, iar UE folosește certificate ETS pentru a reduce o parte din diferență. Prețul carbonului nu funcționează astfel numai ca penalizare a combustibilului fosil; o parte din mecanism este folosită pentru a face alternativa mai ușor de absorbit financiar.
Comisia a propus în iulie să extindă mecanismul cu încă 110 milioane de certificate, sprijin pe care îl estimează la aproximativ 15 miliarde de euro.
Ce urmărim: cât combustibil alternativ vor folosi efectiv operatorii și cum evoluează diferența de cost față de kerosen.
Vântul mai slab a dus Greencoat cu 6% sub buget
Finance · Sustainability
Greencoat Renewables a produs 1.851 GWh în primul semestru, cu 6% sub buget, din cauza unei resurse eoliene mai reduse, predominant în primul trimestru. Compania a generat totuși 59,8 milioane de euro cash net, iar 73% din profilul ilustrativ al cash-flow-ului pentru următorii cinci ani era deja contractat. După încheierea unui nou contract de vânzare a energiei în Germania, procentul a urcat la 75%. Datele sunt în rezultatele interimare publicate de Greencoat Renewables.
Aici merită făcută o distincție importantă. Greencoat nu spune că schimbarea climatică a provocat vântul mai slab, iar datele companiei nu permit această concluzie.
Semnalul economic este altul. Odată cu creșterea investițiilor în eolian, solar și hidro, variabilitatea resursei naturale devine și variabilă financiară. Contractele pot reduce expunerea la preț, dar nu elimină riscul ca un activ să producă mai puțin decât presupunea bugetul.
Pentru un investitor într-un parc eolian, vântul nu este doar resursă naturală. Este și una dintre ipotezele modelului financiar.
Ce urmărim: dacă producția din a doua jumătate a anului recuperează abaterea și cum folosește Greencoat contractarea veniturilor și hibridizarea pentru a reduce volatilitatea.
Când tranziția ajunge în costul capitalului
Electrica este probabil cea mai bună demonstrație locală a mecanismului.
Pentru 2026, compania are deja un plan CAPEX consolidat de 1,914 miliarde de lei, dintre care 995 milioane de lei sunt alocate filialei de distribuție. Fitch privește însă mai departe și estimează aproximativ 14 miliarde de lei investiții până în 2031.
Diferența dintre cele două cifre arată dimensiunea ciclului în care intră compania. Un parc solar, o baterie sau o rețea modernizată poate avea sens economic pe termen lung și, simultan, să consume numerar înainte să producă randamentul așteptat. Cineva trebuie să finanțeze intervalul dintre cele două momente.
Fitch vede exact această secvență la Electrica: datorie mai mare și flux de numerar liber negativ în mare parte din perioada investițională, dar și venituri relativ stabile din distribuția reglementată, rezultate reziliente în furnizare și EBITDA suplimentar pe măsură ce intră în exploatare activele noi. Ratingul rămâne BBB-, cu perspectivă stabilă.
De aceea, povestea nu este că tranziția energetică „amenință” ratingul Electrica. Fitch nu spune asta.
Povestea este că tranziția energetică începe să fie măsurată în aceiași indicatori ca orice investiție mare: datorie, cash-flow, costul capitalului și randamentul activelor.
Asta schimbă și conversația din companii. Nu mai este suficient ca un proiect să reducă emisii sau să adauge capacitate regenerabilă. Trebuie să poată fi finanțat, construit la timp și transformat în venituri fără ca bilanțul să suporte un risc disproporționat.
În economia transformată de criza climatică, avantajul nu este doar să construiești activele noi. Este să poți finanța perioada până când ele încep să-și producă randamentul.
Ambasada Sustenabilității
