Pe 25 octombrie, lacurile Hidroelectrica erau pline în proporție de numai 46%, iar ambele reactoare de la Cernavodă erau în continuare oprite. România se pregătește de iarnă cu două surse importante de energie afectate de lipsa apei. În Germania, nivelul scăzut al Rinului a îngreunat transportul mărfurilor pentru industrie.
Pentru firme, lipsa apei poate însemna costuri mai mari la energie și întârzieri în livrarea mărfurilor. Mai jos: ce arată evaluarea a 100 de companii despre promisiunile lor privind natura și cât primesc fermierii pentru seceta de anul trecut.
1. Hidroelectrica are lacurile la 46% înainte de iarnă
Finance · Corporate Affairs · Sustainability
Pe 25 octombrie, lacurile din care Hidroelectrica produce curent erau pline în proporție de 46%, arată datele Transelectrica citate de Economica. Cu numai 20 de zile înainte, erau la 52,5%. O altă cifră arată cât curent se mai poate face cu această apă: potrivit Hidroelectrica, rezerva de energie din lacuri este de aproximativ 1.400 de gigawați-oră, cam 70% din media acestei perioade. Doar în patru ani din ultimii 31 rezerva a fost mai mică, ultima dată în 2011.
Compania spune că nu e vorba de „o toamnă secetoasă izolată”, ci de tot anul: primăvara a adus mai puțină zăpadă și ploaie decât de obicei, iar din iulie Dunărea a avut cele mai mici debite din ultimii 30 de ani. Debitul înseamnă câtă apă trece printr-un loc într-o secundă. Centralele de pe Dunăre dau, în mod normal, cam 40% din producția Hidroelectrica. Până când cresc din nou debitele râurilor, compania spune că va folosi apa cu măsură, ca să-și respecte contractele.
Lipsa apei lovește și centrala nucleară de la Cernavodă, dar în alt fel. O hidrocentrală face curent din forța apei; o centrală nucleară are nevoie de apă ca să se răcească. Din vară, ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, în condiții de siguranță: nivelul apei din bazinul care alimentează pompele centralei este încă prea scăzut pentru repornire, potrivit Nuclearelectrica. Comitetul Național pentru Situații de Urgență a invocat săptămâna trecută imposibilitatea de a le reporni în noiembrie.
Vineri, Guvernul a prelungit până pe 30 noiembrie măsurile pe care Transelectrica, compania care administrează rețeaua de înaltă tensiune, le poate lua dacă sistemul e în pericol: pornirea centralelor ținute în rezervă, reducerea exportului și, ca ultimă soluție, limitarea consumului. Purtătorul de cuvânt al Guvernului a spus că sunt măsuri de prevenție și că nu a fost nevoie de ele până acum.
Mai puțină apă în lacuri nu înseamnă automat facturi mai mari: prețul dintr-un contract se schimbă doar în condițiile prevăzute în contract, explică Financiarul.
De pus pe masă în ședință: ce parte din consumul nostru de energie este acoperită de contracte cu preț fix și când expiră acestea?
Lucrezi în finanțe?
Ce urmărim: nivelul Dunării și condițiile în care Nuclearelectrica va putea reporni reactoarele.
2. Rinul scăzut a îngreunat transportul industriei germane
Finance · Corporate Affairs
Lipsa apei s-a simțit vara aceasta și în Germania: nivelul scăzut al Rinului a îngreunat transportul pe râu, iar industria chimică și cea a oțelului din Germania au fost sub presiune, relatează ZDF. Pe Rin sunt transportate cantități mari de materii prime și produse industriale.
Economia Germaniei a crescut totuși cu 0,2% în trimestrul al treilea față de cel anterior, potrivit Biroului Federal de Statistică. Exporturile au crescut mai lent decât în prima jumătate a anului, iar investițiile au scăzut. Economiștii explică plusul prin consumul populației și prin cheltuielile statului făcute din împrumuturi.
Ce poți face: dacă firma ta cumpără produse chimice sau oțel din Germania, întreabă furnizorul cum își transportă marfa când râul e scăzut și ce întârzieri a avut vara aceasta.
Lucrezi în achiziții?
Ce urmărim: rezultatele detaliate pentru trimestrul al treilea, pe care Biroul Federal de Statistică le publică pe 25 noiembrie.
3. 95 de companii promit măsuri pentru natură. Puține arată datele
Corporate Affairs · Sustainability
Nature Action 100, o inițiativă susținută de peste 250 de investitori, a publicat pe 19 octombrie evaluarea a 100 de companii mari care depind de natură. 95 dintre ele au un angajament pentru natură, iar 76 au cel puțin o țintă cu cifră și termen. Dar aproape niciuna nu publică o evaluare solidă a felului în care activitatea sa depinde de natură și o afectează. Pe listă sunt și companii prezente în România, precum Nestlé, Unilever, Danone și Carrefour.
Evaluarea a fost prezentată la conferința ONU pentru biodiversitate de la Erevan, în Armenia, încheiată la sfârșitul săptămânii trecute. Acolo, primul bilanț global a arătat că lumea nu e pe drumul bun pentru cele 23 de ținte pentru natură stabilite pentru 2030, potrivit Convenției ONU pentru diversitatea biologică. Țările au adoptat un plan pentru anii rămași, iar finanțările noi anunțate ajung la aproape 2 miliarde de dolari. „Nu putem proteja natura dacă finanțăm în continuare distrugerea ei”, a spus Astrid Schomaker, care conduce secretariatul convenției.
Fără date publicate, o țintă este greu de verificat și de susținut în fața publicului. Pe măsură ce aceste companii vor publica evaluări mai detaliate, întrebările pot ajunge și la furnizorii lor: de unde vine apa, de unde vin materiile prime.
De pus pe masă în ședință: avem date publicate în spatele fiecărei ținte de mediu pe care o comunicăm?
Ce poți face: dacă vinzi ingrediente, ambalaje sau materii prime unor astfel de grupuri, întreabă-i ce date despre apă și materii prime îți vor cere.
Lucrezi în sustenabilitate?
Ce urmărim: dacă aceste companii vor începe să publice evaluări mai bune și ce informații vor cere furnizorilor lor.
4. Fermierii pot primi cel mult 63 de euro pe hectar pentru seceta din 2025
Finance · Corporate Affairs
Fermierii ale căror culturi de porumb și floarea-soarelui au fost afectate de seceta din 2025 pot cere sprijin de la stat până vineri, 6 noiembrie. Sprijinul merge de la 99,90 lei pe hectar, pentru culturile afectate în proporție de 30%, la cel mult 333 de lei pe hectar, aproximativ 63 de euro, pentru cele afectate 90–100%. Potrivit calculelor din hotărârea Guvernului, ajutorul maxim acoperă aproximativ 5% din cheltuielile medii eligibile pentru cultivarea unui hectar. Bugetul total este de 155,4 milioane de lei, finanțat în proporții egale de statul român și de Uniunea Europeană.
Vineri, Guvernul a schimbat modul de calcul: banii se dau pentru suprafața confirmată de Agenția de Plăți după controale, iar ministrul Agriculturii a spus că procentul de pagubă era aplicat de două ori.
Pentru firmele care cumpără de la fermieri, contează și suma, și calendarul: ajutorul este de cel mult 63 de euro pe hectar, pentru o secetă din vara lui 2025, iar statul are termen până la 31 decembrie 2026 să facă plățile.
Ce urmărim: câți fermieri depun cereri până vineri și dacă plățile ajung până la sfârșitul anului.
Ce înseamnă toate acestea pentru rolul tău? Am adunat pe site, rol cu rol, ce se schimbă pentru conducere, finanțe, achiziții, operațiuni, resurse umane, juridic, comunicare și sustenabilitate.
Ambasada Sustenabilității
