Liderii europeni au discutat din nou amânarea pieței de carbon pentru carburanți și încălzire, dar nu au schimbat calendarul pentru 2028. Între timp, BMF Grup a cumpărat ENGIE Building Solutions, o companie care oferă servicii tehnice și execută lucrări pentru reducerea consumului de energie al clădirilor. Iar un studiu făcut pentru banca germană KfW estimează investiții de circa 290 de miliarde de euro pe an pentru ca Germania să-și reducă emisiile. Cele trei știri ridică aceeași întrebare: cine va suporta costul emisiilor și cine va investi pentru a le reduce?
1. Liderii UE nu amână noua piață de carbon pentru carburanți și încălzire
Finance · Corporate Affairs
La summitul de joi și vineri de la Bruxelles, mai multe state au cerut amânarea noii piețe de carbon pentru combustibilii folosiți în clădiri și în transportul rutier. Potrivit publicației Eunews, cererea a venit de la Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Italia, Grecia și Cipru, iar Suedia, Finlanda și Danemarca s-au opus slăbirii pieței de carbon. În concluziile publicate vineri, liderii nu au decis o amânare, dar nici n-au închis discuția: au cerut Comisiei Europene să actualizeze evaluarea tuturor efectelor sistemului, mai ales a felului în care funcționează și a măsurilor de protecție.
Cum scriam acum două săptămâni, primele certificate vor fi scoase la licitație pe 18 ianuarie 2027, iar sistemul urmează să funcționeze complet din 2028. Furnizorii de combustibili vor trebui să cumpere certificate pentru emisiile care rezultă din arderea carburanților și a gazului pe care le vând. Costul se poate regăsi în prețurile plătite de clienți.
În România, lucrurile sunt mai complicate. Guvernul a amânat, printr-o hotărâre din 2025, până la 31 mai 2031 termenul la care furnizorii trebuie să predea primele certificate pentru emisii. Termenul e diferit de calendarul european, iar amânarea primei predări nu înseamnă amânarea tuturor obligațiilor sistemului.
Pentru piața de carbon care există deja, cea pentru industrie și producerea energiei electrice, liderii vor să limiteze fluctuațiile prețului certificatelor, fără să renunțe la sistem. Rămâne însă deschisă discuția despre regulile noii piețe pentru carburanți și încălzire.
Ce poți face: dacă firma ta are o flotă auto sau clădiri încălzite cu gaz, include în planificarea pentru 2028 și un scenariu în care acest cost apare în prețul combustibililor. În România, calendarul aplicării rămâne incert. Ca reper, Ministerul Energiei a calculat în aprilie un impact de 0,7–0,8 lei pe litru de carburant, fără TVA, într-un scenariu cu 45 de euro pe certificat. Nu e o prognoză de preț. Dar o reevaluare nu e o anulare.
Ce urmărim: ce modificări propune Comisia Europeană și ce poziție va adopta viitorul guvern al României.
2. BMF Grup cumpără ENGIE Building Solutions
Finance · Corporate Affairs
BMF Grup, o companie românească de administrare a clădirilor, a finalizat joi preluarea ENGIE Building Solutions, după aprobarea Consiliului Concurenței. Vânzătorul este ENGIE Servicii, din grupul ENGIE România. Compania preluată face administrare tehnică, servicii energetice și lucrări care reduc consumul de energie și emisiile clădirilor, pentru fabrici, spații comerciale și birouri. Prețul nu a fost făcut public.
BMF are peste 5.000 de angajați, administrează peste 15 milioane de metri pătrați și estimează afaceri de peste 120 de milioane de euro anul acesta. Compania spune că vrea să le ofere clienților un singur partener pentru întreținere, curățenie, pază și modernizare, legând munca de zi cu zi din clădire de investițiile care scad consumul și costurile.
Prin această achiziție, BMF își extinde activitatea de la administrarea și întreținerea clădirilor către proiecte mai complexe de modernizare energetică. Pentru proprietarii și administratorii de clădiri, întrebarea este dacă un contract care include atât întreținerea, cât și modernizarea poate reduce costurile. Și, mai ales, în câți ani se recuperează investiția.
Ce urmărim: ce proiecte de modernizare energetică va câștiga BMF după achiziție și dacă apar tranzacții similare pe piața românească.
3. Germania ar avea nevoie de 290 de miliarde de euro pe an ca să-și reducă emisiile
Finance · Corporate Affairs
Banca publică de dezvoltare a Germaniei, KfW, a publicat luni un studiu făcut de firma de cercetare Prognos despre cât costă drumul țării spre neutralitate climatică în 2045, adică spre momentul în care nu mai adaugă, în total, gaze cu efect de seră în atmosferă. Estimarea: circa 6.000 de miliarde de euro, adică în medie circa 290 de miliarde pe an. În 2018–2023, investițiile de acest fel au fost în medie de circa 110 miliarde pe an.
Atenție la ce măsoară cifra: sunt toate investițiile în tehnologiile analizate, nu doar bani noi. Față de investițiile făcute în prezent, Germania ar trebui să aloce în plus aproximativ 65 de miliarde de euro pe an, după ce scădem cheltuielile care ar fi necesare oricum pentru tehnologiile obișnuite.
Cei mai mulți bani ar merge în transport (circa 45%), apoi în energie (circa 25%) și în clădiri (circa 22%, adică aproximativ 1.300 de miliarde de euro până în 2045). Aproape jumătate din total ar urma să vină de la firme.
Germania este principalul partener comercial al României. Dacă investițiile estimate de KfW se fac, ele pot crea cerere pentru componente, echipamente și servicii, inclusiv de la furnizori români. Studiul nu estimează însă câte contracte ar putea ajunge în România.
Ce urmărim: dacă guvernul german schimbă bugetele sau regulile ca să grăbească aceste investiții.
Ambasada Sustenabilității
