România a plătit peste 5 miliarde de lei la bugetul Uniunii Europene, în mai puțin de cinci ani, pentru ambalajele din plastic pe care nu le-a reciclat. În același timp, seceta din Europa a dus vara aceasta la oprirea unor reactoare nucleare, iar Banca Centrală Europeană se așteaptă ca băncile să trateze mai serios riscurile legate de natură, de la apă la sol. Coca-Cola, Nestlé și Danone s-au angajat să scrie mai clar pe sticle ce înseamnă „reciclat”.
1. Plasticul nereciclat a costat România peste 5 miliarde de lei
Finance · Corporate Affairs · Sustainability
Din 2021, fiecare stat al Uniunii Europene contribuie la bugetul comun cu 0,80 euro pentru fiecare kilogram de ambalaje din plastic pe care nu îl reciclează. Nu e o amendă, ci o contribuție calculată după cât plastic rămâne nereciclat. România a plătit astfel 5,06 miliarde de lei, aproape un miliard de euro, între 1 ianuarie 2021 și 1 octombrie 2025, arată o analiză Deloitte România făcută pe datele Ministerului Finanțelor. Suma a crescut în fiecare an: de la 568 de milioane de lei în 2021 la 1,32 miliarde de lei în 2024. Banii ies din bugetul statului, nu direct din conturile firmelor, iar plata, spun autorii, „nu construiește automat infrastructură locală” pentru colectare și reciclare.
Sistemul de garanție-returnare, cel cu 50 de bani pe ambalaj, arată că se poate colecta mai mult. În primele nouă luni din 2026, românii au returnat peste 4,1 miliarde de sticle și doze, iar rata de colectare a ajuns la 85%, față de 82% în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit rezultatelor publicate azi de RetuRO, compania care administrează sistemul. În septembrie, rata a fost de 97%. Sistemul acoperă însă doar ambalajele de băuturi, din plastic, metal și sticlă.
Deloitte le recomandă firmelor ambalaje mai ușoare, fără componente greu de separat și cu mai mult material reciclat, plus date exacte despre materialul și greutatea fiecărui tip de ambalaj. Autorii avertizează că plasticul din ambalajele vândute, cel colectat și cel reciclat efectiv sunt trei cifre diferite. Pentru factura plătită de România la Uniunea Europeană, nu contează doar cât plastic strângem, ci cât reușim să reciclăm efectiv.
Ce poți face: verifică dacă firma ta știe, pentru fiecare tip de ambalaj pe care îl vinde, din ce material e și cât cântărește, și ce date primește de la organizația care se ocupă în numele ei de colectare și reciclare. Datele declarate pentru obligațiile privind ambalajele trebuie să poată fi verificate în documentele firmei.
Lucrezi în operațiuni? Vezi ce se schimbă pentru rolul tău.
Ce urmărim: cât a plătit România pentru tot anul 2025 și dacă va atinge ținta europeană de colectare a 90% din sticlele de plastic și dozele metalice până la 1 ianuarie 2029. Rata generală a sistemului, de 85%, nu arată singură cât mai avem până la această țintă.
2. Banca Centrală Europeană avertizează băncile asupra riscurilor legate de apă
Finance · Corporate Affairs
Peste 90% dintre băncile supravegheate de Banca Centrală Europeană (BCE) consideră că sunt expuse unor riscuri importante legate de climă și de natură, a spus luni Frank Elderson, din conducerea BCE, la conferința ONU pentru biodiversitate de la Erevan. Două treimi dintre bănci nu leagă însă, în mod sistematic, evaluarea riscurilor legate de natură de măsuri concrete pentru gestionarea lor.
Elderson a dat exemplul apei. Vara aceasta, Rinul, Loara, Po și Dunărea au coborât la niveluri excepțional de scăzute: au fost oprite centrale nucleare importante, hidrocentralele au produs mai puțin, iar aprovizionarea a fost perturbată. Potrivit analizei BCE, trei sferturi din creditele acordate companiilor din zona euro merg la firme care depind mult de natură, de exemplu de apă sau de sol. BCE se așteaptă ca băncile să gestioneze și aceste riscuri, nu doar pe cele climatice.
În România, ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite din cauza nivelului scăzut al Dunării: primul din iulie, al doilea din august. Nu s-a anunțat încă o dată pentru repornire, iar prognoza de debit nu dă siguranța că vor porni în noiembrie, relatează Profit.ro. România nu e în zona euro, dar mai multe bănci mari de aici fac parte din grupuri supravegheate de BCE. Am scris săptămâna trecută că băncile din zona euro dau deja credit mai ușor firmelor care își reduc emisiile.
Ce poți face: fă o listă cu tot ce depinde de apă în firma ta, de la răcire și transport pe râu până la irigații și furnizori, și stabilește ce faci dacă alimentarea cu apă e restricționată timp de o lună. E o întrebare pe care o poate pune o bancă atentă la aceste riscuri.
Lucrezi în finanțe? Vezi ce se schimbă pentru rolul tău.
Ce urmărim: cadrul european pentru reziliența la schimbările climatice, pe care Comisia Europeană îl pregătește pentru miercuri.
3. Coca-Cola, Nestlé și Danone clarifică ce scriu pe sticle despre reciclare
Corporate Affairs · Sustainability
Coca-Cola, Nestlé și Danone au încheiat discuțiile cu autoritățile europene pentru protecția consumatorilor despre mesajele privind reciclarea de pe sticlele de plastic. Ultima care și-a asumat angajamentele a fost Danone, a anunțat joi Comisia Europeană. Coca-Cola încheiase dialogul în iunie 2025, iar Nestlé în februarie 2026.
Pe etichetele care spun că sticla e făcută din plastic 100% reciclat, companiile vor preciza clar că procentul nu include capacul și eticheta. Renunță și la mesaje precum „Reciclează-mă din nou”, care pot sugera că fiecare sticlă devine automat o altă sticlă. Companiile s-au angajat ca mesajele, imaginile și simbolurile de pe etichete, din reclame, de pe site-uri și de pe rețelele sociale să nu creeze o impresie înșelătoare despre avantajele ecologice ale sticlelor din plastic. Nu e o amendă, ci un angajament, iar autoritățile naționale urmăresc dacă e respectat.
Alte firme aleg să vorbească mai puțin. În Germania, un sondaj al asociației asigurătorilor arată că firmele își schimbă felul în care vorbesc public despre mediu: o parte renunță la promisiuni despre performanța viitoare, iar altele vor comunica doar informațiile cerute de lege. Răspunsurile apar în raportul de sustenabilitate al asociației, în capitolul despre noile reguli europene împotriva afirmațiilor de mediu înșelătoare, aplicate din 27 septembrie.
Ce poți face: ia etichetele și postările care spun „reciclat”, „reciclabil” sau „100%” și verifică la ce parte a ambalajului se referă fiecare.
Lucrezi în comunicare? Vezi ce se schimbă pentru rolul tău.
Ce urmărim: dacă autoritățile europene vor cere și altor producători de băuturi să își corecteze mesajele despre reciclare.
Lucrezi la mesajele de mediu ale firmei tale? Discutăm noile reguli în grupul de WhatsApp al Center for Responsible Communication (Centrul pentru Comunicare Responsabilă), lansat de Ambasada Sustenabilității.
Ce înseamnă toate acestea pentru rolul tău? Am adunat pe site, rol cu rol, ce se schimbă pentru conducere, finanțe, achiziții, operațiuni, resurse umane, juridic, comunicare și sustenabilitate.
Ambasada Sustenabilității
