Peste 48 de zile, pentru companiile mari și mijlocii intră în aplicare noi obligații europene privind originea unor produse precum cafeaua, ciocolata, mobila din lemn sau soia. Producătorii de furaje au calculat cât i-ar putea costa: până la 1,05 miliarde de euro în 2027. Iar în Galați, fermierii au avut anul acesta o recoltă bună, dar costurile le-au redus marjele.
1. Regula UE ar putea scumpi furajele cu un miliard de euro
Finance · Corporate Affairs · Sustainability
Pe 10 noiembrie, cinci organizații europene ale fermierilor, ale producătorilor de carne de pasăre și de lactate, ale comercianților de carne și ale producătorilor de furaje au cerut Comisiei Europene un plan de urgență pentru furaje. Motivul: regula europeană împotriva defrișărilor, care se aplică de la 30 decembrie. Federația producătorilor de furaje, FEFAC, a calculat că soia însoțită de dovezile cerute ar urma să coste în 2027 cu circa 30 de euro pe tonă mai mult, adică până la 1,05 miliarde de euro în plus pentru furajele din UE. Costul de producție ar crește cu circa 40 de euro pe tona de carne de porc și cu 15 euro pe tona de carne de pasăre.
Ce cere regula: firmele mari și mijlocii care vând în UE soia, cafea, cacao, ulei de palmier, cauciuc, lemn sau carne de vită trebuie să poată arăta de pe ce teren vine marfa, că terenul nu a fost defrișat după 2020 și că marfa a fost obținută legal. La lemn contează și degradarea pădurii. Pe listă sunt și produse de zi cu zi făcute din aceste materii, de la ciocolată și cafea prăjită la mobilă din lemn, anvelope și unele produse din hârtie. Pentru firmele mici care introduc pentru prima dată produse pe piață, termenul este, în general, 30 iunie 2027. Există însă excepții pentru anumite produse din lemn, iar firmele care comercializează sau prelucrează produse deja introduse pe piață pot avea obligații încă din 30 decembrie 2026, potrivit calendarului Comisiei.
Soia produsă fără defrișări există. Problema este să poți dovedi de unde provine. Producătorii de furaje spun că nu toată soia de pe piața mondială poate fi urmărită până la parcelă așa cum cere regula, iar asta ar putea duce la lipsuri de șrot de soia, adică restul bogat în proteine care rămâne după extragerea uleiului din boabe și care se folosește în hrana animalelor. Organizațiile spun că susțin obiectivele regulii, dar că ea vine după o vară secetoasă, care a redus furajele produse în Europa, și după probleme la exporturile de cereale din Marea Neagră. Cifrele sunt calculele industriei, care cere simplificarea regulii, nu o prognoză independentă.
Diferențe de preț apar deja și la alte produse. În august, cafeaua din Vietnam care respecta regula se vindea cu circa 50 de dolari pe tonă mai scump decât cea fără dovezi. Regula se aplică și mărfurilor produse în UE, deci și soiei sau lemnului din România. Am scris despre termenul pentru lemn în septembrie.
Ce poți face: dacă firma ta cumpără soia, cafea, cacao, lemn, hârtie sau anvelope, întreabă-ți furnizorii acum dacă pot dovedi originea mărfii și ce documente îți vor da. Obligațiile diferă: compania care introduce prima un produs pe piața UE trebuie să demonstreze că respectă regulamentul, iar pentru firmele care cumpără sau prelucrează ulterior produsul obligațiile sunt mai simple. În contractele pentru 2027, stabilește din timp cine suportă eventualele costuri în plus.
Lucrezi în achiziții? Vezi ce se schimbă pentru rolul tău.
Ce urmărim: dacă Comisia răspunde cererii de plan de urgență și cum evoluează prețul șrotului de soia până la sfârșitul anului.
2. Recoltă bună, marje mai mici pentru fermierii din Galați
Finance · Sustainability
Fermierii din zona Galațiului au avut anul acesta o recoltă bună, dar marjele lor s-au redus. Motorina, îngrășămintele și creditul s-au scumpit mai repede decât grâul, vândut cu 0,95–1,15 lei pe kilogram, au spus ei la conferința despre agricultură organizată de Ziarul Financiar la Galați. În zona Galațiului, patru din ultimii șase ani au fost extrem de secetoși. Petrică Bratu, care lucrează 1.600 de hectare, a spus că, dacă și anul acesta ar fi fost secetos, circa 70% dintre fermierii din sală ar fi fost „în genunchi”.
Nivelul scăzut al Dunării a mai adăugat o problemă. Barjele au rămas în port, iar silozurile marilor comercianți de cereale s-au umplut. Roxana Murgu, care lucrează 700 de hectare, spune că, după experiența ei, un siloz propriu are sens de la circa 500 de hectare și că ferma ei a avut nevoie de el anul acesta. Ferma a obținut finanțare europeană pentru panouri solare gândite să acopere 80–85% din curentul stației de pompare pentru irigații. Matei Titianu, de la Agrorusava, avertizează însă că un siloz trebuie administrat ca o afacere separată: simpla depozitare nu aduce automat bani în plus.
Ce poți face: dacă firma ta cumpără produse agricole din România, nu te uita doar la preț. Întreabă furnizorii dacă pot depozita recolta, dacă au acces la irigații și cât depind de transportul pe Dunăre. Răspunsurile te ajută să înțelegi cât de expuse sunt livrările la secetă și la blocajele de transport.
Lucrezi în operațiuni? Vezi ce se schimbă pentru rolul tău.
Ce urmărim: nivelul Dunării și capacitatea de transport a barjelor în perioada recoltării din 2027.
Ce înseamnă toate acestea pentru rolul tău? Am adunat pe site, rol cu rol, ce se schimbă pentru conducere, finanțe, achiziții, operațiuni, resurse umane, juridic, comunicare și sustenabilitate.
Ambasada Sustenabilității
