Între iunie și septembrie 2025, căldura a fost asociată cu 2.879 de decese în România, potrivit raportului „Starea Climei — România 2026”, lansat azi. Statisticile oficiale aproape nu le consemnează ca atare. Tot azi: trei din patru locuințe din țară n-au asigurarea obligatorie, iar un studiu european arată că două familii cu același venit pot suporta costuri foarte diferite ale politicilor climatice.
1. România: 2.879 de decese asociate căldurii în vara lui 2025
Corporate Affairs · Finance · Sustainability
Cifra vine din capitolul despre căldură și sănătate al raportului, scris de cercetători români, cu sprijinul științific al Consiliului Consultativ Științific pentru Schimbările Climatice. Nu înseamnă că pe 2.879 de certificate de deces apare căldura drept cauză. Cifra e rezultatul unui model statistic construit pe temperaturile zilnice și pe datele oficiale de mortalitate. Calculul are o marjă de incertitudine: între 2.534 și 3.199 de decese. Autorii îl pun lângă o cifră cunoscută: accidentele rutiere au făcut circa 1.300 de morți în tot anul 2025. Estimarea pe patru luni de căldură e deci de peste două ori numărul morților pe șosele dintr-un an întreg.
Cele mai multe decese s-au concentrat în câteva episoade de caniculă. Săptămâna care a început pe 21 iulie a adus peste un sfert dintre ele, iar 61% s-au produs în cele mai calde 5% dintre zile. Cele mai periculoase episoade sunt deci relativ puține și pot fi anticipate. Rata deceselor asociate căldurii a fost de aproximativ 21 de ori mai mare la persoanele de 75 de ani și peste decât la restul populației.
România are măsuri interministeriale pentru perioadele de caniculă încă din 2007. Raportul arată însă că România nu are un plan național pentru caniculă și sănătate, așa cum recomandă Organizația Mondială a Sănătății, cu urmărirea deceselor asociate căldurii, liste cu persoanele vulnerabile și evaluarea măsurilor luate.
Căldura poate reduce și productivitatea muncii, notează același capitol. Angajatorii pot stabili din timp programul, pauzele și măsurile de răcire pentru zilele de caniculă, mai ales pentru cei care lucrează în hale, depozite, pe șantier sau pe drum.
Întrebarea pentru compania ta: dacă un episod de caniculă ca cel din iulie 2025 se repetă, știi ce măsuri iei din prima zi?
2. Trei din patru locuințe din România n-au asigurarea obligatorie
Finance · Corporate Affairs
La 30 septembrie, doar 25% dintre locuințele din România aveau polița obligatorie, potrivit datelor publicate ieri de PAD.ro. Peste 7,5 milioane de locuințe nu o au. Din cele 3.181 de localități analizate, în 1.396 sunt asigurate mai puțin de una din zece locuințe. Polița costă 130 sau 50 de lei pe an, în funcție de tipul locuinței, și acoperă cutremurul, inundațiile produse de fenomene naturale și alunecările de teren, în limita sumelor asigurate.
Raportul „Starea Climei” citează estimări ale unor instituții internaționale după care riscul de inundații ar putea aduce României pierderi de circa 2,3 miliarde de euro pe an. La nivel mondial, ONU a amintit ieri că locuințele reprezintă 43% din pagubele economice directe raportate după dezastre, de toate tipurile, nu doar cele legate de climă.
Ce urmărim: dacă noul cadru european pentru reziliență climatică va propune măsuri concrete pentru creșterea gradului de asigurare împotriva dezastrelor.
3. Politicile climatice afectează diferit familiile cu același venit
Finance · Sustainability
Un studiu publicat ieri în revista Nature Climate Change, de cercetători ai Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, a modelat efectul politicilor climatice ale UE până în 2030 asupra a peste 260.000 de gospodării din 25 de state. Concluzia: două familii cu venituri asemănătoare pot suporta costuri foarte diferite. Contează cât consumă pentru încălzire și transport, unde locuiesc și de ce sprijin beneficiază. Sunt scenarii economice, nu costuri deja plătite.
În România, tema e deschisă. Raportul „Starea Climei” avertizează că România a prevăzut aplicarea completă abia din 2031 a noului sistem european de certificate de emisii pentru combustibilii folosiți în clădiri și transport. La nivelul UE, lansarea e programată pentru 2028. Autorul capitolului estimează că întârzierea ar putea pune în pericol circa 6 miliarde de euro din Fondul Social pentru Climă, banii europeni care trebuie să sprijine gospodăriile vulnerabile.
Ce urmărim: dacă România își aliniază calendarul pentru noul sistem de certificate de emisii la termenul european din 2028 și dacă întârzierea îi afectează accesul la Fondul Social pentru Climă.
Comunici despre sustenabilitate în companie? Center for Responsible Communication, lansat de Ambasada Sustenabilității, are un grup de WhatsApp dedicat regulilor pentru afirmațiile de mediu. Completează formularul pentru a intra în grup.
Ambasada Sustenabilității
