România a trecut de 10.000 de puncte publice de încărcare pentru mașini electrice, iar gradul lor mediu de utilizare e de numai 4–5%, potrivit unui studiu al firmei de consultanță Roland Berger. Un studiu din Germania arată cât de mult contează accesul la încărcare: dintre cei fără un loc propriu, doar 14% vor să cumpere o mașină electrică. Iar Schneider Electric extinde programul prin care ajută firmele mici și mijlocii partenere să-și calculeze emisiile.
1. România are peste 10.000 de puncte publice de încărcare. Gradul de utilizare: 4–5%
Finance · Corporate Affairs
România avea în august 2026 peste 10.000 de puncte publice de încărcare, de șase ori mai multe decât acum cinci ani, arată datele pentru România din studiul Roland Berger despre încărcarea mașinilor electrice. Gradul mediu de utilizare a stațiilor publice e de numai 4–5%, potrivit studiului. Datele publicate nu arată ce măsoară exact acest procent și cum a fost calculat. Un raport separat, al companiei de plăți Global Payments, numără tot peste 10.000 de puncte și peste 75.000 de mașini electrice în circulație la sfârșitul lui septembrie.
Cresc și înmatriculările de mașini electrice. În primele opt luni s-au înmatriculat circa 7.000 de mașini electrice noi, cu aproximativ 50% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025. Ponderea lor în mașinile noi a urcat de la 4,9% la 8,2%, potrivit Roland Berger. În Uniunea Europeană s-au vândut 1,64 milioane de mașini complet electrice în aceleași opt luni, cu 45% mai multe, potrivit Transport & Environment, o organizație care militează pentru transport cu emisii mai mici. Organizația estimează că vânzările modelelor cu preț de pornire sub 25.000 de euro ar urma să fie în 2026 de șapte ori mai mari decât în 2024 și pune creșterea pe seama regulilor europene pentru emisiile de CO₂ ale mașinilor noi.
România trece, spune Szabolcs Nemes, de la Roland Berger, de la construirea rețelei la „creșterea gradului de utilizare”. Pentru cine răspunde de flota unei companii, nu mai ajunge să întrebe câte stații există în România. Contează unde sunt, cât de ușor pot fi folosite și unde pot încărca angajații. Merită refăcut calculul pentru mașinile care ies din leasing în 2027, cu modelele noi, mai ieftine. Iar cine vrea să pună o stație publică are un motiv să ceară întâi cifrele de utilizare din zonă.
2. Germania: fără încărcare proprie, doar 14% ar cumpăra o mașină electrică
Corporate Affairs · Finance
În Germania, un sondaj printre 3.000 de oameni care ar putea cumpăra o mașină electrică arată că, dintre cei fără un loc propriu de încărcare, 14% vor să cumpere una. Dintre cei care au, 51%. Sondajul aparține fundației Stiftung Klimaneutralität și completează o analiză a institutului de cercetare Öko-Institut, prezentată pe 1 octombrie. 70% dintre cei întrebați nu pot încărca acum nici acasă, nici la serviciu.
Analiza calculează și cine trece primul la mașina electrică. Într-un scenariu al autorilor, gospodăriile cu mașină de serviciu au în 2030 jumătate din mașini electrice. Gospodăriile cu venituri mici care folosesc mult mașina ajung abia la 40–45% în 2035. În același an, ponderea ajunge la 76% în gospodăriile cu mașină de serviciu.
Cifrele sunt pentru Germania și măsoară o intenție, nu o cumpărare. Pentru România nu am găsit date comparabile. Întrebarea se poate pune însă în orice companie: câți angajați ar trece la o mașină electrică dacă ar putea încărca în parcarea firmei? Cine proiectează sau administrează blocuri și clădiri de birouri poate planifica încărcarea din start.
3. Schneider Electric ajută firmele mici și mijlocii partenere să-și calculeze emisiile
Finance · Sustainability
Schneider Electric a anunțat pe 28 septembrie că extinde în toată lumea un program pentru firmele mici și mijlocii care lucrează cu echipamentele sale: constructori de tablouri electrice, firme de instalații, integratori de sisteme. Programul include acces la instrumentul firmei franceze Greenly pentru calculul emisiilor proprii, cursuri, verificări la distanță și un plan de reducere. Schneider estimează valoarea pachetului la peste 30.000 de euro pe an pentru fiecare partener. În faza de test, din zona Pacificului, un producător din Australia a găsit economii posibile de peste 178.000 de dolari prin eficientizarea sistemului de aer comprimat, mutarea consumului în alte intervale și reglarea echipamentelor.
Cealaltă parte se vede într-un sondaj printre peste 180 de furnizori, publicat pe 1 octombrie de rețeaua profesională Scope 3 Peer Group. 43% au spus că li se cer emisii mai mici, dar contractele se dau tot după preț, deși varianta cu emisii mai mici costă mai mult. Aproape un sfert s-au plâns de specificații care nu le lasă loc de schimbare. Sondajul e mic și nu arată din ce țări sau domenii vin răspunsurile. Ceva asemănător s-a auzit și în România: șeful Henkel spunea că „încă clienții nu sunt dispuși să plătească mai mult” pentru produse cu emisii reduse.
Schneider spune că extinde programul la nivel global, dar comunicatul nu precizează separat România și nici calendarul pe țări. Pentru un furnizor, exemplul e bun de citat la următoarea cerere de date despre emisii: ce oferă clientul în schimb? Pentru un director de achiziții, verificarea e simplă: cerem emisii mai mici și apoi alegem doar după preț?
Analiză: numărul stațiilor nu spune tot
Numărul stațiilor publice nu spune singur cât de ușor e să folosești o mașină electrică. România are peste 10.000 de puncte publice, de șase ori mai multe decât acum cinci ani, iar gradul lor mediu de utilizare e de 4–5%.
Datele românești nu explică de ce. Nu avem încă o măsurătoare publică a cauzelor. Sondajul german arată însă că intenția de cumpărare e mult mai mare acolo unde există încărcare proprie: 51%, față de 14%. Cifrele sunt pentru Germania. Întrebarea se poate pune oriunde: unde încarcă omul care stă la bloc?
Aceeași problemă practică apare la furnizori. O firmă mică poate primi cerințe noi despre emisii înainte să aibă instrumentele pentru ele. Schneider a ales să pună instrumentele în program.
Pentru cine ia decizii într-o companie, de aici ies două întrebări. Pot angajații să încarce la noi? Și ce le oferim furnizorilor mici cărora le cerem cifre?
Fraza pe care o poți repeta într-o ședință: România are peste 10.000 de puncte publice de încărcare, cu un grad mediu de utilizare de 4–5%, potrivit Roland Berger. Pentru flota noastră contează și unde încarcă oamenii acasă și la serviciu, nu doar câte stații sunt.
Dacă ediția ți-a fost utilă, trimite-o colegului care răspunde de flotă sau de achiziții.
Ambasada Sustenabilității
