Seceta de pe Dunăre a ajuns în prețul curentului. Cu fluviul prea scăzut, cele două reactoare de la Cernavodă nu pot reporni. Acesta este unul dintre motivele pentru care prețul energiei e atât de ridicat: România are astăzi cel mai mare preț mediu din Europa pe piața pentru ziua următoare. Tot ieri, Comisia Europeană a propus ca statele să își evalueze riscurile pornind de la o încălzire de 3°C până în 2100, iar un raport internațional a estimat cât au pierdut lucrătorii lumii din cauza căldurii.
1. România are azi cel mai scump curent din Europa
Finance · Corporate Affairs
Energia electrică livrată astăzi, 28 octombrie, s-a vândut pe piața pentru ziua următoare, administrată de Opcom, la un preț mediu de 1.664 de lei pe megawatt-oră, unitatea în care se tranzacționează curentul. Adică aproximativ 311 euro, cel mai mare preț din Europa, potrivit Economica.net. În Bulgaria și Ungaria, vecinii cu care piața noastră e legată direct, prețul a trecut și el de 300 de euro.
Prețul are mai multe cauze: gazul scump, consumul în creștere, avaria de la Turceni și producția redusă de energie. La Cernavodă, cele două reactoare, oprite din vară, rămân așa până când nivelul Dunării va permite repornirea în siguranță, potrivit Nuclearelectrica, iar hidrocentralele mari de pe Dunăre produc și ele mai puțin. Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a spus marți că un reactor ar putea reporni „undeva în jurul datei de 15 noiembrie”, dacă nivelul Dunării evoluează conform prognozelor. Scriam încă din septembrie că Dunărea poate ține centrala oprită.
Debitul scăzut al Dunării se numără și printre motivele invocate de Guvern când, pe 1 octombrie, a prelungit starea de alertă din sectorul energetic până la 31 octombrie. Principala vulnerabilitate, potrivit Guvernului, este lipsa unor capacități suficiente de producție care să poată acoperi consumul de seară, între orele 18:00 și 22:00.
Prețul de pe bursă nu este factura fiecărei firme. Creșterea îi afectează direct pe cei care cumpără energie pe termen scurt sau la preț variabil, dar contează și pentru companiile care își negociază acum contractele pentru iarnă.
Ce poți face: trei întrebări pentru cine se ocupă de energie în firmă. Ce parte din consum e la preț fix? Când expiră contractul? Prețul e legat de bursă?
Lucrezi în achiziții?
Ce urmărim: dacă Guvernul prelungește starea de alertă și pentru noiembrie, dacă primul reactor de la Cernavodă repornește și cum evoluează prețurile oferite companiilor pentru iarnă.
2. Comisia Europeană propune planificarea riscurilor pentru o încălzire de 3°C
Finance · Corporate Affairs · Sustainability
Comisia Europeană a propus marți un regulament prin care toate statele Uniunii își evaluează riscurile climatice și își pregătesc planurile folosind aceleași scenarii de încălzire globală: 1,5°C până în 2030, 2°C până în 2050 și 3°C până în 2100, față de perioada dinaintea industrializării. Nu este o prognoză și nici o țintă, ci un reper comun. Pentru autorități, asta înseamnă, de exemplu, să verifice dacă drumurile, rețelele electrice sau clădirile pot rezista unor perioade mai lungi de caniculă, secetă sau ploi extreme. Propunerea trebuie aprobată de Parlamentul European și de guvernele statelor membre.
În România, pregătirea merge încet. O investigație Context.ro a identificat doar cinci proiecte de adaptare aflate în derulare prin Programul Dezvoltare Durabilă, cu o valoare de aproximativ 4,8% din cele 9,2 miliarde de euro disponibile pentru adaptare și gestionarea riscurilor până în 2027. Cifra a fost preluată și în raportul Starea Climei 2026, publicat în octombrie.
Comisia estimează că vremea extremă a produs în Europa pagube de aproximativ 200 de miliarde de euro între 2022 și 2025, adică circa 50 de miliarde pe an. Pentru a proteja infrastructura și economia, ar fi nevoie de investiții de circa 70 de miliarde de euro pe an. Separat, Comisia pregătește un plan european pentru valurile de căldură și o alianță cu asigurătorii, pentru ca o parte mai mare din pagube să fie acoperită de asigurări.
Propunerea se adresează statelor, nu companiilor. Dacă va fi adoptată, autoritățile vor avea un reper comun pentru evaluarea riscurilor climatice, care în timp poate influența și deciziile privind infrastructura, investițiile și asigurările.
Ce poți face: dacă firma ta își evaluează riscurile climatice, de exemplu pentru raportul de sustenabilitate, merită verificat dacă analizează și ce s-ar întâmpla într-o lume cu o încălzire de 3°C până în 2100. Este scenariul pe care Comisia propune să-l folosească statele ca reper comun. Deocamdată, propunerea nu introduce o obligație nouă pentru companii.
Lucrezi în sustenabilitate?
Ce urmărim: poziția României în negocieri și planul european pentru valurile de căldură.
3. Căldura a redus veniturile potențiale din muncă cu peste 1.000 de miliarde de dolari
Corporate Affairs · Sustainability
Valurile de căldură din vara aceasta ar putea costa economiile a 30 de țări europene aproximativ 113 miliarde de euro în producție pierdută, aproape 0,5% din economia lor, estimau în septembrie economiștii Allianz. Iar la nivel mondial, lucrătorii ar fi putut câștiga în 2025 cu aproximativ 1.070 de miliarde de dolari mai mult dacă nu ar fi pierdut ore de muncă din cauza căldurii, estimează raportul anual Lancet Countdown, publicat marți în revista medicală The Lancet. Cele două estimări măsoară pierderi diferite și nu trebuie adunate.
Cel mai mult pierd agricultura și construcțiile, unde se muncește afară. Raportul Lancet este făcut de 146 de cercetători, sub coordonarea University College London și în colaborare cu Organizația Mondială a Sănătății. Am scris în septembrie că munca pierdută la căldură ajunge să cântărească mai mult decât agricultura în pagubele produse de climă.
Cifrele despre caniculă apar la sfârșit de octombrie, când multe companii își pregătesc bugetele pentru 2027. Pentru o firmă, căldura poate însemna mai puține ore productive, întârzieri și costuri suplimentare. Dacă sunt necesare umbrare, sisteme de răcire sau modificarea programului de lucru, costurile trebuie estimate acum, nu când începe următorul val de căldură.
Ce poți face: verifică dacă firma are un plan pentru zilele de caniculă: ore de lucru mutate dimineața, pauze, apă, locuri la umbră, reguli pentru cei care lucrează afară. Și dacă măsurile necesare sunt incluse în bugetul pentru 2027.
Lucrezi în resurse umane?
Ce urmărim: planul european pentru valurile de căldură, anunțat de Comisie.
Ce înseamnă toate acestea pentru rolul tău? Am adunat pe site, rol cu rol, ce se schimbă pentru conducere, finanțe, achiziții, operațiuni, resurse umane, juridic, comunicare și sustenabilitate.
Ambasada Sustenabilității
