Între 1980 și 2025, asigurările au acoperit sub 2% din pagubele lăsate în România de inundații, secetă, furtuni și alte fenomene meteo extreme. În Danemarca, au acoperit peste 60%. Datele vin de la Agenția Europeană de Mediu, care a calculat că vremea extremă a produs în UE pagube de peste 270 de miliarde de euro doar între 2021 și 2025. Tot azi: cât ar putea pierde centrele de date din cauza vremii și de ce emisiile furnizorilor ajung în socotelile clienților mari.
1. România: peste 98% din pagubele climatice, neasigurate
Finance · Corporate Affairs · Sustainability
Agenția Europeană de Mediu a publicat luni date actualizate despre pagubele produse de vremea extremă în UE: circa 920 de miliarde de euro între 1980 și 2025, în prețurile din 2025. Sub 20% din ele au fost asigurate.
În Danemarca și Luxemburg, asigurările au acoperit peste 60% din pagube. În România, Bulgaria și Cipru, sub 2%.
Peste 270 de miliarde de euro, aproape o treime din total, s-au adunat între 2021 și 2025. Inundațiile au produs 44% din pagube, iar doar 5% dintre evenimente au provocat 63% din total.
Cifra include doar pagubele directe, adică bunurile distruse sau avariate, nu și pierderile cauzate de întreruperea activității. Un exemplu al efectelor economice care depășesc pagubele directe este situația Hidroelectrica: în trimestrul în care a început seceta severă, profitul companiei a scăzut cu 26%, la 537 de milioane de lei, față de 727 de milioane cu un an înainte, arată raportul companiei. Compania pune producția mai mică pe seama debitelor Dunării, cele mai scăzute din ultimii 30 de ani. Pe primele nouă luni, profitul a crescut totuși cu 34%, susținut de prima parte a anului și de activitatea de furnizare.
Ce nu acoperă asigurările lasă o povară financiară importantă pentru gospodării, companii și bugetele publice.
Ce poți face: pune echipei financiare patru întrebări despre polițele companiei:
Ce riscuri acoperă polița: inundații, furtuni, grindină?
Ce riscuri sunt excluse?
Până la ce sumă plătește asigurarea?
În ce condiții sunt acoperite pierderile cauzate de oprirea activității?
Ce urmărim: Comisia Europeană a inclus în planul prezentat pe 27 octombrie o alianță pentru asigurările climatice. Aceasta ar urma să prezinte până la sfârșitul lui 2027 primele măsuri pentru creșterea gradului de asigurare.
Lucrezi în finanțe? Vezi ce se schimbă pentru rolul tău.
2. Centrele de date: pierderi estimate la 4,4 miliarde de dolari pe an din cauza vremii
Finance · Corporate Affairs
Jupiter Intelligence, o firmă care calculează riscul climatic, a analizat peste 14.000 de centre de date din lume și estimează pierderi anuale de circa 4,4 miliarde de dolari din inundații, vânt și incendii de vegetație. Cea mai mare parte nu e acoperită de asigurări, iar 61% din pierderile estimate ar afecta serverele și celelalte echipamente, nu clădirile.
Pentru investitori, riscul climatic „pur și simplu nu e o prioritate”, spune autorul raportului, Wahib Ghazni. Raportul nu are cifre separate pentru România.
Aceeași problemă ca la pagubele din UE: riscurile unor centre de date nu sunt acoperite suficient de asigurări și, potrivit Jupiter, nu sunt reflectate pe deplin în evaluările investitorilor. Pentru o companie care își ține datele sau aplicațiile într-un centru de date, contează unde e amplasat, ce face când vin inundații, furtuni sau incendii de vegetație și cine plătește dacă se oprește.
Ce urmărim: dacă băncile încep să ceară o analiză a riscului climatic când finanțează centre de date.
Lucrezi în operațiuni? Vezi ce se schimbă pentru rolul tău.
3. 22 de mari companii europene: emisii proprii mai mici, totale mai mari
Sustainability · Corporate Affairs
Senken, o firmă din Berlin care comercializează credite de carbon, a analizat rapoartele pentru anul 2025 ale celor 323 de mari companii europene. Dintre cele 167 pentru care există date comparabile cu anul anterior, 141, adică 84%, și-au redus emisiile din propriile activități și din energia cumpărată.
Emisiile proprii nu spun însă toată povestea. Dintre cele 123 de companii pentru care se pot compara și emisiile totale, 22 și-au redus emisiile proprii, dar au avut emisii totale mai mari. Emisiile totale includ și pe cele ale furnizorilor și pe cele produse de folosirea produselor vândute. Altfel spus, o companie își poate reduce emisiile în fabrici și birouri, în timp ce emisiile din lanțul ei de furnizori sau din produsele vândute cresc.
Pentru furnizorii din România, diferența contează: emisiile asociate produselor și serviciilor pe care le vând pot intra în calculul emisiilor totale ale clienților mari.
Raportul are și un scenariu pentru țintele de emisii nete zero, adică reducerea emisiilor plus eliminarea din atmosferă a celor rămase. Potrivit scenariului Senken, cele 144 de companii din afara sectorului financiar care au astfel de ținte ar putea cheltui, din 2050, între 51 și 68 de miliarde de euro anual pentru eliminarea emisiilor rămase. Calculul presupune un preț de 100 de euro pe tonă de dioxid de carbon (CO₂). Senken câștigă din vânzarea acestor credite, deci are interes ca cererea să crească.
Ce poți face: dacă vinzi unei mari companii europene, întreabă-ți clientul ce date despre emisii îți va solicita pentru raportarea aferentă anului 2026.
Ce urmărim: dacă marile companii își păstrează țintele de emisii nete zero. Studiul avertizează că, fără mai multe eliminări de CO₂, unele ținte ar putea fi rescrise.
Lucrezi în sustenabilitate? Vezi ce se schimbă pentru rolul tău.
Ce înseamnă toate acestea pentru rolul tău? Am adunat pe site, rol cu rol, ce se schimbă pentru conducere, finanțe, achiziții, operațiuni, resurse umane, juridic, comunicare și sustenabilitate.







