România schimbă din 27 septembrie regulile pentru afirmațiile de mediu în marketing
Cinci semnale care merită urmărite acum: un termen de conformare care ajunge direct în marketing și pe ambalaje, economia României fără creștere în trimestrul al doilea, o investiție industrială finanțată din capital propriu și două schimbări europene care pot modifica regulile pentru produse și investiții.
Afirmațiile „verzi” devin problemă de protecția consumatorului, nu doar de ESG
Din 27 septembrie 2026 se aplică o parte importantă din OUG 18/2026 privind practicile comerciale față de consumatori. Printre practicile care intră explicit în zona înșelătoare sunt etichetele de durabilitate care nu se bazează pe certificare sau pe o autoritate publică, afirmațiile generale de mediu fără performanță demonstrabilă, extinderea unei caracteristici de mediu la întregul produs sau business și prezentarea unui produs drept „neutru” climatic pe baza compensării emisiilor.
De ce contează: pentru retail, FMCG și orice companie care comunică către consumatori, conformarea nu mai aparține doar echipei de sustainability. Intră în marketing, comunicare, legal, packaging și product management.
Ce urmărim: cum va aplica ANPC noile interdicții și cât de repede companiile își vor audita ambalajele, site-urile, campaniile și chiar denumirile de produse înainte de 27 septembrie.
Corporate Affairs · Sustainability
România a încheiat trimestrul al doilea fără creștere
Estimarea flash Eurostat arată că PIB-ul României a rămas neschimbat în T2 față de trimestrul anterior, după -0,1% în T1. Față de T2 2025, economia era cu 2,0% mai jos în seria ajustată sezonier și calendaristic. În același trimestru, PIB-ul Uniunii Europene a crescut cu 0,5% față de T1 și cu 1,2% anual.
De ce contează: diferența față de restul UE începe să fie mai importantă decât cifra zero în sine. Pentru bugete, vânzări, investiții și credit, ipoteza unei reveniri rapide a cererii interne merită tratată cu mai multă prudență.
Ce urmărim: estimările detaliate din septembrie și, mai ales, dacă stagnarea începe să apară în investiții, consum și marjele companiilor.
Finance
Aerostar pune aproape 8,7 milioane de euro din banii proprii într-un nou hangar la Iași
Aerostar a anunțat la BVB că a pus în vigoare contractele pentru construirea unui nou hangar de mentenanță a aeronavelor civile și a platformei aferente la Iași. Investiția este de 7,7 milioane euro pentru hangar și 995.000 euro pentru platformă, fără TVA, cu termen de 12–18 luni, iar finanțarea vine integral din surse proprii. Compania concesionase anterior teren suplimentar tocmai pentru extinderea capacității de mentenanță civilă.
De ce contează: într-o economie care stagnează, o companie industrială românească alocă direct capital propriu pentru capacitate nouă într-un serviciu cu piață internațională. Este un semnal mai interesant decât simpla valoare a investiției.
Ce urmărim: ce capacitate nouă aduce hangarul, ce clienți atrage și dacă Iași devine al doilea pol relevant al Aerostar pentru mentenanța aviației civile.
Finance · Corporate Affairs
Ambalajele alimentare au intrat deja sub limita europeană pentru PFAS
Din 12 august, Regulamentul european privind ambalajele interzice punerea pe piață a ambalajelor care intră în contact cu alimentele dacă depășesc limitele stabilite pentru PFAS. Regulamentul stabilește pragurile, iar ghidul Comisiei precizează că ambalajele puse pe piață înainte de 12 august pot rămâne, dar cele puse pe piață după această dată trebuie să fie conforme; nu există o excepție generală pentru stocurile produse anterior sau pentru materialul reciclat.
De ce contează: pentru food, retail și importatori, acesta este deja un subiect de achiziții și control al furnizorilor, nu un termen viitor de reglementare.
Ce urmărim: ce documentație vor cere retailerii furnizorilor și cum va fi gestionată testarea, într-un moment în care Comisia admite că nu există încă o metodă armonizată unică la nivelul UE.
Corporate Affairs · Sustainability
Thyssenkrupp testează cât de flexibilă poate deveni politica industrială europeană
Thyssenkrupp spune că Comisia Europeană a acceptat modificarea condițiilor de finanțare pentru uzina de reducere directă de la Duisburg, un proiect de aproximativ 3 miliarde euro, dintre care circa 2 miliarde provin din fonduri publice. Finanțarea fusese legată de utilizarea hidrogenului regenerabil, dar compania spune că acesta nu va fi disponibil suficient de repede la prețuri competitive; instalația ar putea porni inițial cu gaz natural. Modificarea mai trebuie implementată de autoritățile germane. Reuters a relatat discuțiile pe baza declarațiilor CFO-ului Thyssenkrupp.
De ce contează: nu cazul german în sine este cel mai interesant, ci precedentul posibil. Când tehnologia sau infrastructura promisă nu ajunge la timp și la costul estimat, Bruxelles-ul pare dispus să păstreze investiția și să ajusteze traseul.
Ce urmărim: dacă aceeași flexibilitate începe să apară și în alte scheme de ajutor de stat pentru decarbonizarea industriei. Pentru România, asta ar putea conta în modul în care sunt proiectate și negociate viitoarele investiții industriale finanțate public.
Finance · Corporate Affairs · Sustainability
Ambasada Sustenabilității
