În primele nouă luni din 2025, uscarea a afectat aproape 165.000 de hectare din pădurile administrate de Romsilva. IKEA testează deja în Europa copaci mai rezistenți la dăunători, incendii și secetă. Iar din 30 decembrie vine o presiune nouă: pentru companiile mari și mijlocii care pun lemn pe piața Uniunii Europene intră în aplicare regulile împotriva defrișărilor.
1. IKEA caută copaci mai rezistenți. În România, uscarea a afectat 165.000 de hectare
Finance · Corporate Affairs · Sustainability
Potrivit Romsilva, aproape 165.000 de hectare de pădure au fost afectate de uscare în primele nouă luni din 2025, cu aproape 2,1 milioane de metri cubi de lemn afectat. Romsilva leagă fenomenul de „dezechilibrele climatologice din ultimii ani”, mai ales de seceta prelungită, care a slăbit copacii în fața bolilor și a dăunătorilor.
IKEA vede aceeași presiune în Europa. Șeful companiei pentru păduri spune că molidul și pinul sunt grav afectate de gândacul de scoarță. IKEA testează în Letonia ce specii de copaci rezistă mai bine la dăunători, incendii și schimbările climatice și vrea să aplice rezultatele și în România. Aici, Ingka Investments, din grupul care deține cele mai multe magazine IKEA, are circa 50.600 de hectare de pădure. Agent Green și Greenpeace au acuzat companii din sistemul IKEA că exploatează în România păduri cu valoare mare pentru biodiversitate. IKEA contestă acuzațiile.
De la 30 decembrie, regulamentul european împotriva defrișărilor se aplică firmelor mari și mijlocii care pun pe piață lemn și produse din lemn, dar și firmelor mici care intrau deja sub vechile reguli europene pentru lemn. Pentru celelalte firme mici, termenul e 30 iunie 2027. Cine pune lemnul pe piață trebuie să poată dovedi, cu coordonatele parcelei, de unde vine. Firmele care doar cumpără și vând mai departe au obligații mai simple, dar depind de datele primite de la furnizor. Pentru cine cumpără lemn, întrebarea de pus acum e directă: furnizorul are coordonatele parcelelor? Am scris despre termen din iulie, în „Fără dovada originii, marfa se poate opri”.
2. Industria auto din România a pierdut 30.000 de angajați
Finance · Corporate Affairs
Firmele din lanțul auto din România au cu 30.683 de angajați mai puțin decât în 2021, arată o analiză a firmei de restructurare INFINEXA pe 1.200 de companii. În aceeași perioadă, cifra lor de afaceri a crescut cu 35%, în lei, fără a ține cont de inflație. Autorii dau trei cauze: munca s-a scumpit cu 64%, energia pentru industrie a fost, în a doua jumătate a lui 2025, cu 43% mai scumpă decât în Spania, iar o parte tot mai mare din valoarea unei mașini se mută spre baterii, electronică și programe informatice, unde România e slab prezentă.
Legătura cu clima e indirectă. Regulile europene pentru emisii grăbesc trecerea la mașina electrică, alături de tehnologie, concurența chineză și cererea clienților. Regula în vigoare cere o reducere de 100% a emisiilor de CO₂ pentru mașinile noi din 2035. Comisia Europeană a propus în decembrie 2025 să coboare ținta la 90%, cu compensări pentru rest, iar propunerea e încă în negociere. Bateria a ajuns deja să limiteze producția: Stellantis va opri temporar, în octombrie, fabricile de la Sochaux și Rennes, din Franța, pentru că nu are destule baterii pentru versiunile electrice cu autonomie mare, cerute mai mult decât poate livra fabrica de baterii.
Pentru un furnizor auto, primul calcul util e ce parte din vânzări vine din piese folosite doar la motoarele pe benzină și motorină. Aceea e partea cea mai expusă schimbării. INFINEXA estimează încă 12.000–18.000 de posturi în risc până în 2028. În Germania, industria auto a pierdut aproape 43.000 de oameni într-un singur semestru.
3. Starbucks taie din țintele de mediu
Corporate Affairs · Sustainability
Starbucks a scos din raportul anual ținta de a înjumătăți consumul de apă, inclusiv apa folosită la cultivarea cafelei, și pe cea pentru deșeuri, scrie Financial Times. La plasticul nou din ambalaje, ținta a coborât de la o reducere de 50% la una de 5%, iar cea pentru emisii e „în reevaluare”. Totul, într-un program de economii de 2 miliarde de dolari. Potrivit unei surse citate de FT, printre posturile tăiate au fost și zeci de oameni din echipele de sustenabilitate.
Ținta dispare din raport. Dependența de cafea, nu. Peste 90% din emisiile Starbucks vin din lanțul de furnizori, unde intră și cultivarea cafelei, iar vremea poate muta puternic prețul ei. Între februarie și mai 2025, prețul de referință al cafelei a fost cel mai mare înregistrat vreodată, fără a ține cont de inflație. În iunie 2026 a coborât până pe 9 ale lunii, apoi a urcat cu 17% până la final, pe fondul temerilor legate de un El Niño foarte puternic — un fenomen natural care schimbă ploile în multe zone agricole — și al ploilor care au întârziat recolta în Brazilia. În România, cafeaua era în februarie cu 26% mai scumpă decât cu un an înainte, potrivit Institutului Național de Statistică, pe fondul recoltelor slabe și al taxelor vamale americane.
Un test util pentru orice țintă de mediu a companiei: are un responsabil în operațiuni și e legată de un cost sau de un risc de aprovizionare? Dacă nu, e ușor de tăiat la primul plan de economii. Pentru importatorii de cafea și cacao, regulamentul împotriva defrișărilor se aplică tot din 30 decembrie, firmelor mari și mijlocii.
Analiză: poți tăia ținta, nu și riscul
Starbucks a arătat săptămâna asta cât de ușor dispare o țintă de mediu dintr-un raport: câteva rânduri scoase, o formulare nouă, „în reevaluare”. Riscul pe care îl acoperea nu dispare la fel de ușor.
Celelalte două semnale spun același lucru din alte unghiuri. Pădurile slăbite de secetă se usucă indiferent ce scrie o companie despre lemnul ei, iar un cumpărător mare ca IKEA testează deja specii mai rezistente. În paralel, noile reguli europene cresc presiunea pentru dovada originii lemnului. În auto, legătura cu clima e indirectă, prin regulile de emisii, dar efectul e concret: o parte din valoarea mașinii se mută spre baterii, iar o fabrică fără destule baterii se oprește.
Pentru cine ia decizii într-o companie, lecția e practică. Argumentul care rezistă în fața directorului financiar nu e ținta, ci riscul: de ce resursă depinde compania, cât de expusă e la vreme sau la o regulă nouă și cine răspunde de asta. Două dintre riscurile de azi au și un termen: 30 decembrie.
Fraza pe care o poți repeta într-o ședință: o țintă de mediu fără un responsabil în operațiuni e ușor de tăiat când se reduc costurile. Riscul pe care trebuia să-l reducă nu dispare.
Dacă ediția ți-a fost utilă, trimite-o colegului din achiziții. Pentru multe companii, acolo începe pregătirea pentru 30 decembrie.
Ambasada Sustenabilității
