Uniunea Europeană a stabilit ce date de sustenabilitate pot cere companiile mari de la furnizorii lor. Din 2027, furnizorii cu cel mult 1.000 de angajați vor fi protejați de cererile care depășesc o listă scurtă. În România, seceta a oprit reactoarele de la Cernavodă. Getica 95, furnizor de energie, spune că a pierdut 230 de milioane de lei după ce a fost nevoită să cumpere energie mai scumpă ca să-și respecte contractele cu clienții. Compania a cerut insolvența. Plus: ce cred marii investitori despre riscurile climei.
1. Clienții mari vor putea cere furnizorilor mai puține date de sustenabilitate
Sustainability · Finance · Corporate Affairs
Companiile mari obligate să publice un raport de sustenabilitate, adică un raport anual despre efectul firmei asupra mediului și asupra oamenilor, cer date și de la furnizori. Sunt firmele cu peste 1.000 de angajați și peste 450 de milioane de euro cifră de afaceri. Pe 21 septembrie, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a apărut regulamentul Comisiei Europene care stabilește ce le mai pot cere furnizorilor cu cel mult 1.000 de angajați. Limitele se aplică pentru anii financiari care încep de la 1 ianuarie 2027.
Pentru furnizorii cu peste 10 angajați, lista cuprinde energia consumată, emisiile estimate de gaze cu efect de seră, apa preluată din rețea sau extrasă din surse proprii, deșeurile și câteva date despre angajați: tipul contractelor, accidentele de muncă, orele de formare. Pentru firmele cu cel mult 10 angajați, lista e mai scurtă.
O directivă europeană din februarie îi dă furnizorului dreptul să refuze ce depășește lista. Clientul trebuie să-i spună când cere mai mult, iar o clauză prin care clientul impune asemenea cerințe nu îl obligă pe furnizor să le respecte. România trebuie să treacă aceste drepturi în lege până pe 19 martie 2027.
Toate aceste limite privesc doar datele cerute pentru raportul de sustenabilitate al clientului. Ce cere banca, o licitație sau o altă lege rămâne în afara lor.
Dacă trimiți formulare furnizorilor, verifică-le pe cele pentru 2027 după listă. Dacă le primești, merită să pregătești o evidență corectă a datelor de pe listă, pe care s-o folosești pentru mai mulți clienți.
2. Seceta de pe Dunăre a ajuns în contractele de energie
Finance · Corporate Affairs
Nuclearelectrica, compania care operează centrala de la Cernavodă, a anunțat la Bursă că din 27 iulie nu-și mai poate respecta integral, din propria producție, contractele de vânzare a energiei și a invocat forța majoră. Forța majoră e o situație pe care o firmă nu o poate controla și care o poate scuti de unele obligații din contract. Cauza numită de companie: „seceta severă” din bazinul Dunării, care a coborât fluviul sub nivelul de care are nevoie centrala.
Getica 95 Com, al șaselea furnizor de energie de pe piața liberă, cumpăra energie de la Nuclearelectrica. Pe 1 octombrie, a cerut insolvența la Tribunalul Buzău, adică protecția instanței pentru o firmă care nu-și mai poate plăti datoriile. Primul termen e pe 21 octombrie. Proprietarul firmei, Viorel Tudose, spune că a pierdut 230 de milioane de lei în două luni și jumătate, pentru că a trebuit să cumpere curent mai scump din piață. Getica susține că forța majoră nu o scutește automat pe Nuclearelectrica de obligația de a livra toată energia din contract. A pierdut o primă cerere în instanță și a făcut apel; disputa nu e încheiată.
Pe 6 octombrie, după ședința comandamentului energetic, secretarul de stat la Energie, Cristian Bușoi, a spus că reactoarele nu pot fi repornite „cel puțin până în data de 15 octombrie”. Tot el a spus că nu vor fi limitări de consum, nici pentru populație, nici pentru marii consumatori industriali.
Pe piața pentru energia livrată în ziua următoare, prețul mediu din septembrie a fost de 917 lei pe megawatt-oră, față de 506 lei cu un an înainte, potrivit datelor operatorului pieței: cu circa 80% mai mult. E un preț pe piața angro a energiei, nu prețul de pe factura unei firme sau a unei familii. Pe lângă secetă, prețurile gazelor și conflictul din Orientul Mijlociu pun și ele presiune pe piața energiei din Europa.
Pentru cine se ocupă de achiziții sau de bugetul firmei, cazul ridică o întrebare practică: ce spune contractul nostru de energie despre cine suportă costul dacă furnizorul nu mai poate livra?
3. Robeco: 66% dintre investitorii întrebați cred că riscurile climei vor influența prețul activelor
Finance
Administratorul de fonduri Robeco a întrebat 300 de investitori din Europa, America de Nord, Asia-Pacific și Africa de Sud, care administrează împreună circa 35.800 de miliarde de dolari. Două treimi dintre ei (66%) se așteaptă ca riscurile fizice ale climei, precum seceta, inundațiile sau căldura, să aibă un efect moderat sau mare asupra prețului activelor fizice în următorii cinci ani. Activele fizice sunt bunuri cu valoare economică, cum sunt clădirile, terenurile și infrastructura. E un sondaj de părere, publicat pe 6 octombrie de o firmă care vinde fonduri pe această temă, nu o dovadă că prețurile s-au schimbat deja. Pentru o firmă care are clădiri sau depozite, e un semnal despre întrebările pe care le-ar putea pune investitorii și finanțatorii.
Dacă ediția ți-a fost utilă, trimite-o colegului care se ocupă de furnizori sau de contractul de energie.
Ambasada Sustenabilității
