Dacă cineva din firmă îți spune azi că „Bruxelles-ul a renunțat la regulile pentru reclamele verzi”, are dreptate doar pe jumătate. Comisia Europeană a anunțat ieri, 4 noiembrie, că vrea să retragă propunerea care ar fi obligat firmele să-și verifice afirmațiile de mediu la un evaluator independent înainte să le folosească în reclame sau pe ambalaje. Regulile aplicabile din 27 septembrie rămân însă în vigoare, inclusiv în România.
Tot ieri, eurodeputații din comisia pentru mediu au votat ca mașinile pe benzină să poată fi vândute, în anumite condiții, și după 2035. Iar un sondaj publicat azi arată că românii sunt europenii care declară cel mai des că scumpirea energiei le-a redus puterea de cumpărare.
1. Comisia Europeană pregătește retragerea proiectului pentru afirmațiile „verzi”
Corporate Affairs · Sustainability
Retragerea apare în planul de lucru al Comisiei pentru 2027, prezentat pe 4 noiembrie. Explicația Comisiei: propunerea, făcută în 2023, stă blocată de peste trei ani și e „puțin probabil” să obțină sprijinul statelor membre „într-un termen rezonabil”. Negocierile erau oprite din iunie 2025.
Ce nu se mai introduce: obligația de a verifica o afirmație de mediu la un evaluator independent înainte de publicare. Era doar o propunere și n-a fost adoptată niciodată.
Ce rămâne obligatoriu: regulile europene aplicate din 27 septembrie, preluate în România printr-o ordonanță de urgență din martie. Pe baza lor, Protecția Consumatorului poate opri și sancționa o afirmație de mediu nedovedită. O firmă nu poate prezenta un produs drept „eco” sau „verde” dacă nu poate demonstra performanța de mediu pe care o sugerează. Nu poate spune nici că un produs e „neutru climatic” doar pentru că a cumpărat certificate de compensare a emisiilor (am scris despre aceste reguli în septembrie).
Practic, firmele trebuie în continuare să-și dovedească afirmațiile de mediu, dar nu vor fi obligate să le supună verificării prealabile prevăzute de propunerea pe care Comisia vrea să o retragă. Dovada poate fi cerută oricând, la un control sau după o plângere. Contează și unde stă explicația: potrivit directivei, o afirmație e considerată „generală” atunci când explicația ei nu apare clar pe același ambalaj sau în aceeași reclamă. Pentru echipele de comunicare, verificarea textelor rămâne la fel de necesară.
Fraza pentru ședință: Comisia renunță la o propunere, nu la regulile în vigoare. O afirmație „verde” are nevoie în continuare de dovadă.
Ce urmărim: retragerea oficială a propunerii și primele controale, clarificări sau sancțiuni ale Protecției Consumatorului pentru afirmațiile de mediu.
Vrei să urmărești aceste reguli împreună cu alți oameni din comunicare? Center for Responsible Communication, lansat de Ambasada Sustenabilității, are un grup de WhatsApp dedicat afirmațiilor de mediu. Completează formularul pentru a intra în grup.
2. Mașinile pe benzină ar putea fi vândute și după 2035
Finance · Sustainability
Comisia pentru mediu a Parlamentului European a votat pe 4 noiembrie, cu 48 de voturi la 30, o țintă mai blândă pentru 2035. Până în 2035, fiecare producător ar trebui să reducă emisiile medii ale mașinilor noi vândute cu 87,5% față de nivelul de referință din 2021, nu cu 100%, cât prevede legea actuală. Comisia Europeană propusese 90%. Încă cel mult 7,5 puncte procentuale ar putea fi recunoscute dacă producătorii folosesc oțel cu emisii reduse, făcut în Uniunea Europeană.
În practică, după 2035 s-ar putea înmatricula în continuare și mașini pe benzină sau hibride, dacă producătorul își atinge ținta pentru toate mașinile noi vândute. Deocamdată e doar votul unei comisii parlamentare: urmează plenul, în decembrie, apoi negocierile cu statele membre.
Propunerea favorizează și mașinile electrice mici făcute în Europa. Noul Dacia Spring, produs în Slovenia și lung de 3,85 metri, s-ar încadra în această categorie: o mașină electrică de până la 4,2 metri, produsă în Uniunea Europeană, ar conta pentru producător cât 1,4 mașini (am scris în septembrie despre mutarea Spring-ului).
Separat, comisiile pentru mediu și pentru transport au votat ca țintele pentru mașinile noi cumpărate sau închiriate de companiile mari să fie doar orientative. Pentru România, Comisia Europeană propusese ca din 2030 cel puțin 48% dintre ele să aibă emisii zero sau reduse (am scris marți). Pentru companiile care cumpără acum mașini, regulile nu se schimbă, iar echipele financiare își pot face calculele cu regulile de azi.
Ce urmărim: votul în plenul Parlamentului European, în decembrie.
3. 80% dintre români spun că scumpirea energiei le-a afectat puterea de cumpărare
Finance · Corporate Affairs · Sustainability
Opt din zece români spun că scumpirea energiei le-a redus semnificativ puterea de cumpărare în ultimul an, arată sondajul despre climă al Băncii Europene de Investiții, publicat azi. E cea mai mare proporție din Uniunea Europeană, unde media e 60%. Tot pe primul loc în UE, 55% dintre români spun că au redus cheltuielile pentru mâncare sau sănătate (media europeană: 38%), iar 47% au renunțat la o vacanță, o excursie de weekend sau o vizită în familie (media europeană: 30%).
S-a schimbat și ce așteaptă românii de la trecerea la energie curată: 79% cred că va aduce prețuri mai stabile sau mai mici, 75%, mai puțină dependență de petrolul și gazele din import, iar 67%, o încetinire a schimbărilor climatice. Față de sondajul din 2022, prețurile mai stabile au urcat pe primul loc între beneficiile așteptate, înaintea efectelor asupra climei. Sondajul a fost făcut în august, pe 1.000 de români, și arată ce declară oamenii, nu cât au cheltuit efectiv.
Interpretarea noastră: pentru firmele care vând produse sau servicii care reduc consumul de energie, rezultatul oferă un indiciu util: economiile la factură ar putea convinge mai mult decât promisiunile generale despre protejarea mediului. Dar economiile trebuie să fie reale și demonstrabile.
Ce urmărim: pachetul pentru energie pe care Comisia Europeană l-a trecut, tot în planul de ieri, pentru primele trei luni din 2027.
Ce înseamnă toate acestea pentru rolul tău? Am adunat pe site, rol cu rol, ce se schimbă pentru conducere, finanțe, achiziții, operațiuni, resurse umane, juridic, comunicare și sustenabilitate.
Ambasada Sustenabilității
