Hidroelectrica a scumpit cu aproape 12% energia din oferta pentru firme. România ar putea produce cu 40% mai mult vin decât în 2025, în timp ce în Ungaria și Austria producția e estimată să scadă cu circa 30%. Iar un atlas nou arată că, în România, zilele cu cel puțin 30 de grade s-au dublat față de anii ’60.
1. Hidroelectrica scumpește cu 12% energia pentru firme
Finance · Corporate Affairs
Din 16 noiembrie, Hidroelectrica cere firmelor 0,95 lei pe kilowatt-oră (unitatea în care se măsoară energia de pe factură), față de 0,85 lei luna trecută, arată oferta companiei, comparată de e-nergia.ro. Este doar prețul energiei, fără taxe și tarife de rețea. Pentru un magazin sau un birou mic din București, prețul final din ofertă urcă de la sub 1,59 la 1,71 lei pe kilowatt-oră, adică cu circa 8%.
La un consum de 2.000 de kilowați-oră pe lună, diferența dintre cele două oferte înseamnă aproximativ 240 de lei în plus lunar, adică aproape 2.900 de lei pe an, dacă acest consum rămâne constant. Calculul este orientativ și nu se aplică automat contractelor existente.
Pentru comparație, în oferta Hidroelectrica pentru populație, energia costă circa 0,51 lei pe kilowatt-oră, fără taxe și tarife de rețea.
Compania nu a anunțat public motivul acestei majorări. Când a scumpit oferta pentru familii, în septembrie, a pus creșterea și pe seama secetei: în iulie și august, debitul Dunării a coborât la circa 40%, respectiv 36% din media multianuală. Iar rezervele de apă rămân mici înainte de iarnă: la începutul lui noiembrie, lacurile de acumulare ale companiei erau umplute sub 50%, potrivit lui Dan Plaveti, președintele conducerii Hidroelectrica. Pentru decembrie, hidrologii estimează pe Dunăre cam jumătate din debitul obișnuit. Despre lacuri am scris și pe 2 noiembrie.
Miercuri, 18 noiembrie, Guvernul a format un grup de lucru pentru energie. Ministerele pregătesc vouchere pentru consumatorii vulnerabili, fără sume și termene anunțate, iar pentru marii consumatori industriali vor analiza mai multe măsuri, între care îmbunătățirea schemei existente de 150 de milioane de euro. Pentru firmele mici și mijlocii nu s-a anunțat nicio măsură.
Ce poți face:
Află până când e valabil prețul din contractul tău. Dacă ai prețul energiei fix pe toată iarna, noua ofertă Hidroelectrica nu îți schimbă automat acel preț contractual. Dacă expiră în următoarele luni, cere de acum oferte de la mai mulți furnizori.
Pentru bugetul pe 2027, calculează separat cât te-ar costa energia dacă prețul final ar crește cu 8%. Este un scenariu de risc, nu o prognoză.
Ce urmărim: sumele și criteriile pentru vouchere, dacă și ce sprijin va primi marea industrie și dacă și alți furnizori scumpesc ofertele pentru firme în decembrie.
Lucrezi în finanțe? Vezi ce se schimbă pentru rolul tău.
2. România ar urma să producă cu 40% mai mult vin
Finance · Sustainability
Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV) a publicat miercuri primele estimări privind producția de vin din 2026. România ar urma să producă 4,6 milioane de hectolitri de vin (un hectolitru are 100 de litri), cu 40% mai mult decât în 2025 și cu 19% peste media ultimilor cinci ani. Ploile au ajutat viile din principalele regiuni viticole ale țării. În schimb, Ungaria și Austria au estimări în scădere.
Pentru 2026, OIV estimează o producție de vin cu 40% mai mare în România, dar cu 31% mai mică în Ungaria și cu 30% mai mică în Austria, față de 2025. Diferența poate conta în negocierile dintre producători, distribuitori și cumpărători, dar nu arată încă încotro merg prețurile.
În lume, producția de vin rămâne sub medie pentru al patrulea an la rând, din cauza caniculei, a secetei și a înghețului de primăvară, dar și a cererii mai mici și a viilor scoase din producție. Iar un an bun nu garantează următorul: în 2024, producția de vin a României scăzuse cu aproape 20% din cauza grindinei și a secetei. Cifrele pentru 2026 sunt estimări; cele finale vin în 2027.
Ce urmărim: cifrele finale ale OIV și prețurile vinului vândut în vrac în regiune.
Lucrezi în operațiuni? Vezi ce se schimbă pentru rolul tău.
3. În România, zilele cu cel puțin 30°C s-au dublat față de anii ’60
Corporate Affairs · Sustainability
Monica Ioniță, cercetătoare la Institutul Alfred Wegener din Germania, și Viorica Nagavciuc au lansat miercuri Atlasul extremelor climatice din România, o hartă interactivă a vremii extreme din 1901 până în 2025. Atlasul reunește date istorice de la peste 150 de stații meteorologice și hărți climatice detaliate, cu informații calculate din kilometru în kilometru pentru perioada 1961–2025.
Media anuală a zilelor cu cel puțin 30°C a crescut de la 16 în anii ’60 la 33 în perioada 2011–2020.
Între 1961 și 2025, temperatura medie anuală a țării a crescut cu 2,4 grade. 2024 a fost cel mai cald an din 1901 încoace, cu 3 grade peste media perioadei 1971–2000. Cei mai calzi șase ani din întreaga serie de măsurători au fost înregistrați din 2019 încoace.
Atlasul oferă date despre căldură, secetă și precipitații extreme, inclusiv la nivel regional și local. Separat, prezintă și evoluția debitelor Dunării.
Ce poți face: caută în atlas județele în care ai fabrici, depozite sau oameni care lucrează în aer liber. Vezi cum s-au schimbat acolo căldura și seceta înainte să decizi unde investești sau cum organizezi munca vara.
Ce urmărim: varianta tipărită a atlasului și ediția digitală completă, de peste 800 de pagini, anunțate de autoare pentru săptămânile următoare.
Lucrezi în sustenabilitate? Vezi ce se schimbă pentru rolul tău.







