PepsiCo România a semnat un acord pe 10 ani legat de un parc eolian din Buzău, care îi poate face o parte din costul energiei mai ușor de prevăzut. Momentul contează: gazul scump poate urca factura la curent și firmelor care nu folosesc deloc gaz, iar un studiu estimează că, în Germania, el ar putea adăuga circa 16 miliarde de euro la costul electricității în această iarnă. Iar negociatorii Uniunii Europene au convenit provizoriu să amâne cu doi ani unele reguli privind metanul din combustibilii importați.
1. PepsiCo încheie un acord eolian pe 10 ani
Finance · Sustainability
PepsiCo România a semnat joi, 19 noiembrie, un acord pe 10 ani cu Rezolv Energy, un producător independent de energie din surse regenerabile. Acordul privește aproximativ 13 milioane de kilowați-oră de electricitate pe an, produsă în prima etapă a parcului eolian VIFOR, din județul Buzău. Potrivit companiei, cantitatea echivalează cu consumul anual a circa 8.000 de gospodării din România.
Este un acord „virtual”, adică unul financiar: curentul nu ajunge prin fir de la turbine la fabricile PepsiCo. Compania cumpără în continuare electricitate prin furnizorii obișnuiți. În astfel de acorduri, producătorul și cumpărătorul își compensează financiar diferențele dintre prețul convenit și prețul de referință al pieței, în ambele sensuri: de regulă, dacă prețul de referință urcă peste cel convenit, producătorul plătește diferența; dacă prețul de referință scade sub cel convenit, plătește cumpărătorul.
Este un fel de plasă de siguranță împotriva scumpirilor, dar protecția are un preț: pentru energia acoperită de acord, compania poate pierde o parte din avantajul unor ieftiniri. Factura finală depinde în continuare și de contractul cu furnizorul. Cumpărătorul primește de regulă și garanții de origine, adică certificatele care arată că energia a fost produsă din vânt. Condițiile exacte ale contractului PepsiCo nu au fost făcute publice.
Un astfel de acord poate proteja o companie de o parte din fluctuațiile prețului energiei, dar nu înseamnă că și-a fixat factura pe 10 ani. Nu știm cât din consumul PepsiCo acoperă.
Compania spune că urmărește costuri mai ușor de anticipat și protecție față de variațiile prețului energiei. Acordul vine după cele peste 3.000 de panouri solare instalate în 2024 la unitățile din Dragomirești, Popești-Leordeni și Covasna, o investiție de 2,1 milioane de dolari.
Joi am scris că Hidroelectrica a scumpit cu aproape 12% energia din oferta sa pentru firme. Iar PepsiCo nu e prima companie care semnează un astfel de acord cu Rezolv: prima etapă a parcului VIFOR, cu o putere instalată de 192 de megawați, funcționează din octombrie, iar compania mai are opt acorduri similare, între care cele cu Bekaert și Ahold Delhaize.
Ce poți face: dacă firma ta consumă multă electricitate, cere o comparație între contractele obișnuite cu preț fix și acordurile pe termen lung cu producătorii de energie. Verifică atât economiile posibile, cât și riscurile care rămân. O întrebare bună pentru prima discuție cu colegii din finanțe: cât din costul nostru cu energia pentru 2027 depinde de prețul pieței?
Ce urmărim: câte firme românești, nu doar multinaționale, semnează astfel de acorduri în 2027 și dacă a doua etapă a parcului VIFOR, care îl duce la 461 de megawați, intră în funcțiune vara viitoare, cum estimează compania.
Lucrezi în finanțe? Vezi ce se schimbă pentru rolul tău.
2. Germania: gazul scump poate adăuga 16 miliarde € la costul curentului
Finance · Corporate Affairs
Prețul mare al gazelor ar putea crește cu circa 16 miliarde de euro costul energiei electrice consumate în Germania în această iarnă, pe piața unde furnizorii cumpără energie, potrivit unui studiu al firmei de analiză Montel, comandat de grupul parlamentar al Verzilor și relatat de Reuters. Este un cost estimat pe piața angro, nu o creștere deja constatată a facturilor finale.
Scumpirea gazelor poate ajunge și în factura la electricitate a unei firme care nu folosește deloc gaz. Același mecanism de formare a prețului există și în România, dar asta nu înseamnă că facturile tuturor firmelor cresc automat.
Calculul compară două situații: una cu prețurile actuale ale gazelor și alta în care gazele ar fi rămas la nivelul iernii trecute. În noiembrie, gazele costă în Europa puțin peste 85 de euro pe megawatt-oră (un megawatt-oră înseamnă 1.000 de kilowați-oră), de peste două ori mai mult decât acum un an, scumpire pe care studiul o pune pe seama războiului din Iran. În scenariul cu prețurile actuale, curentul ar costa pe piața germană în medie circa 166 de euro pe megawatt-oră între octombrie și februarie, cu circa 68% mai mult decât în scenariul cu gazele de anul trecut. Este un scenariu, nu o prognoză.
Explicația ține de felul în care se formează prețul la bursa de energie: îl stabilește cea mai scumpă centrală de care e nevoie ca să fie acoperit consumul, iar iarna aceasta e des o centrală pe gaz. Când bate vântul și e soare, efectul scade. Piața de energie din România funcționează după aceeași regulă.
Ce poți face: întreabă furnizorul ce parte din prețul electricității pentru 2027 este fixă și ce parte se poate modifica odată cu piața.
Ce urmărim: prețul gazelor în decembrie și ianuarie și dacă scumpirea ajunge în ofertele pentru firme din România.
Lucrezi în operațiuni? Vezi ce se schimbă pentru rolul tău.
3. UE ajunge la un acord pentru amânarea unor reguli privind metanul
Corporate Affairs · Sustainability
Negociatorii Parlamentului European și ai statelor membre au ajuns joi dimineață, 19 noiembrie, la un acord provizoriu care ar amâna cu doi ani unele obligații din legea europeană privind metanul. Metanul este componenta principală a gazelor naturale și un gaz care, pe termen scurt, încălzește atmosfera mult mai puternic decât dioxidul de carbon.
Importatorii de gaze, petrol și cărbune vor trebui să demonstreze că producătorii din afara Uniunii măsoară, raportează și verifică emisiile de metan după reguli echivalente cu cele europene de la 1 ianuarie 2029, nu de la 1 ianuarie 2027. Se amână, de la 5 august 2028 la 5 august 2030, și obligația de a raporta cât metan este emis la producerea petrolului, gazelor și cărbunelui, raportat la cantitatea produsă. Termenul nou se aplică atât importatorilor, cât și producătorilor din UE, inclusiv celor din România. Restul legii rămâne neschimbat.
Pentru o firmă din România care doar cumpără gaze de la un furnizor, amânarea nu aduce o obligație nouă. Contează mai ales pentru importatori și producători și, prin ei, pentru furnizorii de la care cumpără firmele.
Motivul invocat oficial este siguranța aprovizionării: piața energiei e tensionată din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, iar importatorii avertizaseră că nu vor găsi destui furnizori care să îndeplinească noile cerințe. Comisia Europeană propusese un an de amânare, Parlamentul voia trei. Acordul trebuie încă aprobat formal de Parlament și de statele membre, ceea ce e așteptat până la sfârșitul anului.
Dacă acordul este aprobat, unele obligații ale importatorilor intră în vigoare în 2029, iar raportarea intensității emisiilor de metan se amână până în 2030. UE acordă mai mult timp companiilor, fără să renunțe la regulile privind metanul.
Ce urmărim: votul formal din decembrie și evaluarea pe care Comisia trebuie să o facă până la 1 ianuarie 2028, inclusiv dacă există destui verificatori și ce efect au regulile asupra aprovizionării.
Lucrezi în sustenabilitate? Vezi ce se schimbă pentru rolul tău.







